SUA amenință cu represalii pentru preferința UE

UE vrea să le ofere companiilor europene șanse mai mari la frecvențele care permit sateliților să se conecteze direct la telefoanele mobile, iar Washingtonul avertizează că ar putea exista consecințe. Andrew Puzder, ambasadorul SUA pe lângă UE, a spus că represaliile împotriva companiilor europene ar putea avea efecte foarte grave dacă Bruxelles-ul restrânge accesul concurenților americani din domeniul sateliților (Financial Times). SpaceX nu are garantat accesul la următoarele licențe, iar preferința europeană criticată de Puzder se poate schimba înainte de adoptarea legii.

Amenințarea rămâne vagă: Puzder nu a indicat nicio taxă vamală, nicio companie și niciun termen. A recunoscut că UE poate proteja comunicațiile guvernamentale sensibile, dar critică regulile comerciale despre care spune că dezavantajează concurenții americani. Potrivit relatărilor, Comisia Europeană a răspuns că planul urmărește să atragă mai mulți furnizori și permite în continuare participarea ofertanților din afara UE (investingLive). SUA nu au declanșat nicio măsură comercială.

Ce resurse vrea Bruxelles-ul să aloce

Proiectul de lege va stabili cine poate transmite semnale mobile din spațiu către telefoane nemodificate, după expirarea licențelor actuale, în mai 2027 (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European). Un satelit care folosește aceste frecvențe funcționează ca o antenă de telefonie aflată la mare distanță și poate ajunge la telefoane acolo unde rețelele terestre nu au acoperire. Serviciul de internet Starlink, care folosește antene parabolice, este distinct.

Propunerea Comisiei stabilește și ținte de acoperire. Fiecare operator comercial selectat ar trebui să acopere 95 % din populație și 90 % din suprafața fiecărui stat membru, în cel mult cinci ani de la lansarea serviciului (propunerea Comisiei). Cerințele s-ar aplica tuturor câștigătorilor, europeni sau străini.

Banda de frecvențe ar fi împărțită în șase segmente. Două ar deservi un sistem securizat de comunicații guvernamentale legat de IRIS², constelația de sateliți planificată de UE (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European). Celelalte patru ar fi comerciale: proiectul acordă prioritate operatorilor nou-intrați controlați din UE pentru două segmente și le deschide pe celelalte două companiilor străine care respectă condițiile privind securitatea și datele (propunerea Comisiei, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European). Un operator din afara UE ar putea depune o ofertă, dar ar porni cu un dezavantaj pentru jumătate din capacitatea comercială.

De ce vrea SpaceX să intre în cursă

Drepturile actuale asupra frecvențelor aparțin Viasat și EchoStar, selectate de UE în 2009 (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European). În septembrie 2025, EchoStar a acceptat să vândă către SpaceX active din spectrul radio. Lista anexată tranzacției menționează explicit autorizația paneuropeană pentru banda de 2 GHz (document depus la SEC). Contractul de vânzare nu transferă însă o licență UE, iar în evidențele disponibile nu apare aprobarea vreunui transfer. Chiar dacă transferul ar fi aprobat, cumpărarea unei licențe aproape de expirare nu ar stabili cine va primi drepturile următoare.

SpaceX a contestat arhitectura propusă. Într-un document al companiei despre care s-a relatat în iulie, aceasta a avertizat că limitarea furnizorilor străini la segmentele deschise ar putea reduce calitatea serviciului. A mai susținut că împărțirea ar putea provoca interferențe în apropierea unor granițe, precum cea dintre Polonia și Ucraina (Le Monde). Sunt afirmații ale companiei, care nu au fost verificate independent.

Există și companii care ar putea beneficia de preferința europeană. Telefónica, Orange, Vodafone și Deutsche Telekom au purtat discuții preliminare despre o ofertă comună (Politico). Constelația proprie a UE va veni mai târziu: lansarea primilor sateliți IRIS² este planificată pentru 2029 (Agenția Spațială Europeană). Preferința pentru operatorii controlați din UE contează doar dacă unul dintre ei poate construi un serviciu funcțional.

Cine decide și ce ar schimba textul guvernelor

Regulamentul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de statele membre, reunite în Consiliul Uniunii Europene, unde guvernele naționale negociază legile. Comisia pentru industrie a Parlamentului, unde eurodeputata austriacă Angelika Winzig coordonează dosarul, nu votase proiectul până la 18 octombrie (fișa procedurii parlamentare). După adoptarea legii, Comisia Europeană va trebui să organizeze o selecție și să desemneze câștigătorii.

Poziția guvernelor este mai clară. Irlanda, care conduce negocierile din Consiliu, a prezentat la 24 septembrie un compromis ce limitează prelungirea de doi ani propusă pentru deținătorii actuali de licențe (compromisul Consiliului). Schimbarea mai importantă privește preferința europeană: aceasta este mutată din articolele obligatorii ale legii în considerente, preambulul explicativ care ghidează interpretarea actului. Textul guvernelor ar exprima astfel o preferință pentru companiile controlate din UE, fără să le rezerve cele două segmente.

Puzder amenință în legătură cu o regulă care încă se negociază. Legislatorii analizează o preferință europeană, dar, potrivit formei actuale a textului Consiliului, aceasta ar orienta Comisia fără să o oblige. Nicio companie europeană nu ar avea garantată atribuirea unui segment, iar SpaceX ar putea concura pentru toate cele patru segmente comerciale. Parlamentul European și statele membre vor decide dacă preferința devine o alocare obligatorie.