UE vizează deficitul Bulgariei de 3.5%

Bulgaria a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2025. La 17 luni distanță, Comisia Europeană va deschide formal, pe 3 iunie, o procedură de deficit excesiv împotriva Sofiei, mecanismul disciplinar declanșat atunci când deficitul bugetar al unei țări trece de 3 % din PIB. Niciun stat nu a ajuns atât de repede de la aderarea la euro la aplicarea regulilor fiscale. Perioada de grație a durat puțin peste un an calendaristic.

Problema mai profundă este pe cine disciplinează, în practică, regulile fiscale ale UE. Eurostat a confirmat deficitul Bulgariei pentru 2025 la 3,5 % din PIB (Economic.bg, BTA). Comisia estimează o deteriorare la 4,1 % în 2026 și 4,3 % în 2027 (BTA). Între cele zece țări ale UE aflate deja sau pe cale să intre în procedură de deficit excesiv, adică aproximativ 37 % din bloc, Bulgaria are cel mai mic deficit. România este la 7,9 %. Franța, la 5,1 %. Slovacia, la 4,5 %.

Același deficit, tratament diferit

Germania a avut în 2025 un deficit de 119,1 mld. euro, adică aproximativ 3,5 % din PIB, potrivit Destatis. FMI estimează că deficitul ar putea urca spre 4 % până în 2027. Totuși, Germania nu se confruntă cu o procedură de deficit excesiv. A activat Clauza Națională Derogatorie, care permite până la 1,5 puncte procentuale de deficit suplimentar pentru cheltuieli de apărare, iar Consiliul a aprobat-o fără obiecții. Bruegel a notat că planul fiscal al Germaniei a fost aprobat de Comisie „fără o evaluare riguroasă a ipotezelor”.

Bulgaria a activat aceeași clauză în iulie 2025. Dacă derogarea pentru apărare este aplicată, deficitul Bulgariei din 2025 s-ar încadra în limita de 3 %. Pentru Germania, clauza blochează procedura. Pentru Bulgaria, doar îi reduce severitatea. Nu este un precedent nou. Niciun stat fondator al UE nu a fost vreodată sancționat în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, setul de reguli fiscale care fixează plafonul de 3 %. Când Franța și Germania au încălcat aceleași reguli la începutul anilor 2000, au făcut lobby cu succes pentru o aplicare mai relaxată.

Grecia, al cărei deficit a ajuns la 15,1 % în 2009, după ani de fraudă statistică, conduce acum Eurogrupul. În 2025 a avut un excedent de 1,7 % (Comisia Europeană). După cum a observat Institutul pentru Politică Financiară din Slovacia: „Împărțirea tradițională a statelor UE în responsabile și iresponsabile nu mai stă în picioare.”

Ce s-a rupt la Sofia

Deficitul Bulgariei nu a apărut peste noapte. Țara a avut opt runde de alegeri în cinci ani. A intrat în zona euro cu un guvern interimar, fără buget adoptat și cu angajamente de cheltuieli deja fixate prin lege. Creșterile automate ale pensiilor și salariilor publice au împins costurile de personal la 12,4 mld. euro în 2025, echivalentul a 30 % din venituri.

Premierul Radev, instalat în funcție în mai 2026, și-a acuzat predecesorii de „trucuri financiare”, prin anticiparea unor plăți fiscale și extragerea unor dividende extraordinare de la companii de stat. Fostul ministru de finanțe Klisurski a replicat că Eurostat a verificat toate datele. Economistul Shteryo Nozharov estimează manevrele contestate la aproximativ 900 mil. euro. Cele două poziții pot fi adevărate în același timp: contabilitatea a fost legală, dar a făcut traiectoria fiscală să pară mai bună decât era.

Ce urmează

Raportul din 3 iunie deschide un proces, nu îl încheie. Bulgaria va avea șase luni pentru a prezenta măsuri corective. Cadrul reformat al procedurii de deficit excesiv extinde perioada de corecție de la patru la șapte ani pentru țările care se angajează la reforme structurale, o opțiune pe care Sofia ar putea să o folosească dacă reușește să formeze un guvern stabil. Amenzile nu au fost impuse niciodată vreunui stat.

Pârghia reală este posibila suspendare a fondurilor structurale europene, bani de care Bulgaria depinde, cu un PIB pe locuitor de aproximativ 60 % din media UE. Țara a absorbit doar 53 % din alocarea prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, iar toate plățile trebuie făcute până la sfârșitul anului. Un risc separat rămâne în afara conturilor oficiale. Divizia de trading a Lukoil, Litasco, a depus o cerere de arbitraj de 3 mld. euro împotriva Bulgariei, după preluarea de către stat a activelor sale de rafinare. Dacă Bulgaria pierde, impactul punctual, de circa 3 % din PIB, ar agrava puternic tabloul deficitului.

Pentru a trimite un plan credibil de corecție, Bulgaria are nevoie de un guvern funcțional și de un buget adoptat. Nu are nici una, nici alta. Când zece țări depășesc același plafon, dar atenția cade pe cel mai nou și mai mic membru al zonei euro, regulile încep să semene mai puțin cu un instrument economic și mai mult cu o ierarhie.