UE poate retrage procesul de €10bn

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a spus miercuri eurodeputaților că va consulta plenul în două dosare: procedura privind statul de drept deschisă în baza Articolului 7, mecanismul din tratatele UE pentru sancționarea statelor membre care încalcă normele democratice, și procesul separat intentat Comisiei Europene pentru miliardele de euro deblocate Ungariei în 2023 (Telex). Ambele consultări vin după o cerere a premierului ungar Péter Magyar, care susține că acțiunea în instanță amenință acum banii europeni de care are nevoie guvernul său reformist, nu Viktor Orbán (The Straits Times/Reuters).

Procesul are miza reală

Articolul 7 atrage atenția politică. Parlamentul European a declanșat procedura împotriva Ungariei în septembrie 2018. Dosarul se află în continuare pe lista procedurilor deschise în Consiliu, fără să avanseze, pentru că trecerea la sancțiuni cere unanimitatea șefilor de stat și de guvern, ceea ce permite oricărei țări să blocheze decizia. În aprilie 2024, eurodeputații au cerut Consiliului, unde sunt reprezentate guvernele UE, să acționeze. Nu s-a întâmplat nimic. Articolul 7 a menținut Ungaria sub presiune politică, dar nu a costat Budapesta niciun cent.

Procesul este altceva. Cauza C-225/24, aflată la Curtea de Justiție a UE, contestă decizia Comisiei din decembrie 2023 de a debloca aproximativ 10,2 mld. euro din fondurile de coeziune ale Ungariei, adică bani europeni destinați reducerii decalajelor economice dintre regiuni (CURIA). Parlamentul susține că executivul european a eliberat fondurile fără să verifice dacă Ungaria implementase efectiv reformele judiciare și anticorupție cerute pentru accesul la bani.

În februarie 2026, avocata generală Tamara Ćapeta a dat dreptate Parlamentului. A propus Curții să anuleze decizia Comisiei, cu argumentul că reformele trebuiau să fie „în vigoare și aplicate efectiv” înainte ca fondurile să fie virate. Opiniile avocaților generali nu obligă Curtea, dar judecătorii le urmează în majoritatea cazurilor. Dacă raționamentul va fi confirmat, ar stabili că deciziile Comisiei de a debloca fonduri înghețate pot fi atacate în instanță, nu doar contestate politic. Precedentul ar schimba modul în care funcționează condiționalitatea, adică legarea banilor europeni de reforme, în toate statele membre.

Capcana recompensării promisiunilor

Argumentul lui Magyar are logică la prima vedere. A învins guvernarea Orbán în aprilie 2026, a convenit în mai cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un cadru de 16,4 mld. euro prin care reformele sunt legate de fonduri și spune că procesul lovește în banii de care guvernul său are nevoie pentru angajamentele anticorupție, inclusiv aderarea la Parchetul European (EPPO), instituția UE care investighează fraudele transfrontaliere. Retragerea cauzei ar elimina, în lectura lui, o incertitudine juridică de deasupra unor reforme deja începute (The Straits Times/Reuters).

Comisia a intrat însă într-un tipar. A deblocat sau a trasat drumul pentru fonduri destinate Ungariei de trei ori: sub Orbán, în 2023, pentru Polonia după revenirea lui Donald Tusk, în 2024, și pentru Magyar, în 2026. De fiecare dată, a făcut pasul înainte ca o verificare independentă să confirme că reformele funcționează în practică, nu doar pe hârtie. Raportoarea Parlamentului pentru Ungaria, Tineke Strik, a spus că o misiune de evaluare programată în octombrie va analiza rezultatele înaintea oricărei propuneri de retragere a procedurii Articolului 7 (Telex). Dacă procesul ar fi retras înaintea acelei vizite și înainte ca judecătorii să se pronunțe, mesajul ar fi că schimbarea politică, singură, închide controlul juridic.

Mesajul ar conta și dincolo de Budapesta. Relatări anterioare ale To Brief au arătat că guvernul Poloniei vedea schimbarea din Ungaria ca pe o cale practică de a debloca rambursările din Fondul European pentru Pace și coordonarea ajutorului pentru Ucraina, blocate anterior de Orbán. Dacă se dovedește că sistemul condiționalității poate fi inversat ori de câte ori apare un guvern mai compatibil politic cu Bruxelles-ul, instrumentul își pierde credibilitatea înaintea următorului test.

Ce rămâne deschis

Curtea de Justiție nu s-a pronunțat încă în cauza C-225/24. Dacă Parlamentul retrage dosarul înainte de o hotărâre, se pierde precedentul privind posibilitatea de a supune controlului judiciar deciziile de deblocare a fondurilor. Dacă instanța anulează decizia Comisiei după ce Parlamentul s-a retras politic, cele două instituții intră într-o zonă juridică dificilă: o constatare judiciară că banii nu trebuiau eliberați, fără ca vreuna dintre ele să fie poziționată clar pentru a acționa în baza articolului 266 din TFUE, care obligă instituțiile să respecte hotărârile Curții.

Magyar poate fi sincer. Problema este că UE nu are încă un mecanism fiabil prin care să distingă reforma reală de reforma mimată înainte ca faptele să fie verificate. Vizita Parlamentului din octombrie este primul moment în care aceste fapte ar putea fi evaluate, iar Magyar le cere eurodeputaților să renunțe la pârghia juridică înainte ca verificarea să aibă loc.