Europa intră târziu în discuțiile despre Ucraina

Trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat sâmbătă de la Moscova la Kyiv, în prima navetă diplomatică americană între cele două capitale pe această linie de mediere. Au avut trei runde de discuții cu Volodimir Zelenski, iar consilierii pentru securitate națională ai Marii Britanii, Franței și Germaniei s-au alăturat ultimei sesiuni (AP). După mai bine de trei ore cu Vladimir Putin, trimișii americani nu au adus la Kyiv niciun text de acord făcut public, niciun armistițiu și niciun cadru agreat de negociere (Republic/Reuters). Procesul s-a mișcat. Substanța, mult mai puțin.

Mai întâi Moscova, apoi ceilalți

Discuțiile au scos la vedere trei canale. Primul este cel dintre Washington și Moscova: Witkoff și Kushner au ascultat poziția lui Putin, pe care consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris-o drept „utilă”, insistând în același timp că Rusia câștigă pe câmpul de luptă (Republic/Reuters). Al doilea este canalul Washington-Kyiv: Zelenski a pus pe masă teritoriul, rachetele Patriot, garanțiile de securitate și sprijinul pentru iarnă (Kyiv Independent).

Europa a intrat abia la al treilea pas. Consilierii din E3, formatul prin care Marea Britanie, Franța și Germania acționează împreună pentru a reprezenta interesele europene, au participat la ultima întâlnire cu Zelenski. Toate părțile au convenit să se revadă, fără să stabilească însă locul următoarei runde (BR24, Il Fatto Quotidiano).

Ordinea contează. Washingtonul a ascultat mai întâi Moscova, apoi a testat la Kyiv ceea ce a putut duce mai departe. Analistul finlandez Henri Vanhanen a descris mecanismul direct: SUA încearcă să afle ce oferă Rusia, apoi verifică dacă Ucraina poate trăi cu vreuna dintre opțiuni (Verkkouutiset). Europa a intrat după ce agenda fusese deja conturată.

Donețkul este blocajul care nu se mișcă

Cel mai greu obstacol rămâne teritoriul. Rusia cere nu doar zonele pe care le ocupă, ci întreaga suprafață a celor patru regiuni pe care susține că le-a anexat, inclusiv părți aflate încă sub control ucrainean (Seznam Zprávy). O sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru Reuters că nu există „nicio șansă” pentru un acord pe linia frontului până când Putin nu va termina de cucerit restul regiunii Donețk, obiectiv pe care Moscova crede că l-ar putea atinge până la sfârșitul anului (AP).

Zelenski a admis că această chestiune „rămâne relevantă”, dar a spus că poate fi rezolvată doar între președinți. Formula păstrează canalul deschis, fără să ofere concesii înainte de o negociere politică directă.

Europa are pârghii pe care încă nu le poate folosi

Guvernele europene nu pot ceda teritoriu ucrainean și nici nu pot garanta singure pacea. Controlează însă instrumentele fără de care orice acord ar rămâne fragil. Aproximativ 210 mld. euro din activele înghețate ale băncii centrale ruse sunt la Euroclear, casa de compensare cu sediul în Belgia, ceea ce oferă Europei control asupra unor bani pe care Rusia îi vrea înapoi (Euronews). Sancțiunile UE acoperă mii de persoane și entități ruse, iar ridicarea lor cere acordul unanim al celor 27 de state membre. Comisia Europeană a aprobat 6,1 mld. euro pentru achiziții ucrainene de apărare aeriană și antirachetă (EEAS). Germania a angajat 250 mil. euro, prin banca sa publică de dezvoltare, pentru reparații urgente la infrastructura energetică (MDR).

Fiecare pârghie are însă propriul blocaj. Belgia refuză să permită folosirea principalului din activele înghețate fără o împărțire a riscurilor la nivelul UE; ministrul de externe Maxime Prévot a avertizat că măsurile apropiate de confiscare implică „riscuri foarte semnificative” (Le Soir). Suedia, Țările de Jos, Spania și Polonia au răspuns printr-o scrisoare comună în care cer Comisiei Europene să distribuie răspunderea între toate statele membre (Dutch government).

La capitolul armament, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut statelor care au interceptoare Patriot aproape de expirare să le trimită Ucrainei, dar guvernele naționale nu au vrut să elibereze rachete din propriile stocuri (ABC). Banii există. Voința politică de a-i transforma în putere de negociere nu există încă în aceeași măsură.

Cel mai clar mesaj transmis de Zelenski la Kyiv nu a fost despre un acord de pace, ci despre supraviețuirea peste iarnă. A cerut un pachet care să acopere apărarea aeriană, infrastructura energetică și posibile livrări americane de gaz natural lichefiat (Kyiv Independent). Cererea arată problema calendarului: iarna avansează mai repede decât diplomația, iar Ucraina are nevoie de angajamente înainte ca un cadru de pace să prindă formă.

Naveta diplomatică a arătat că Kyivul și E3 sunt acum în discuție, nu în afara ei. Dar accesul nu înseamnă control. Banii Europei, activele rusești înghețate și stocurile de armament îi dau greutate reală în orice eventual acord. Rămâne de văzut dacă această greutate se va transforma într-un cuvânt real la masa negocierilor sau dacă liderii europeni vor rămâne consultanți ai unui proces american, chemați apoi să plătească pentru rezultate pe care nu le-au modelat.