Europa nu poate opri Oreshnik

Rusia a lansat pe 24 mai asupra Kievului racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, capabilă să transporte încărcătură nucleară, în centrul celui mai mare atac aerian al războiului: aproximativ 600 de drone și 90 de rachete într-o singură noapte. Cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 au fost rănite. Printre ținte s-au aflat Ministerul de Externe al Ucrainei, studioul postului german ARD și reședința ambasadorului Albaniei (Kyiv Independent, Deutschlandfunk). Niciun sistem de apărare aeriană desfășurat în Ucraina sau în altă parte a Europei nu poate intercepta în mod fiabil această armă.

Comandamentul Operațional al Poloniei a ridicat avioane de luptă timp de peste trei ore, într-o postură preventivă de apărare NATO, după ce traiectoria rachetei a indicat apropierea de frontiera estică a țării (Euronews PL). A fost o activare militară pe teritoriul NATO, nu doar o reacție diplomatică, provocată de o armă care zboară prea repede pentru interceptoarele terestre disponibile.

De ce arsenalul Europei nu o poate opri

Oreshnik este o rachetă balistică cu rază intermediară, o clasă de arme cu rază de 3.000-5.500 km, concepută pentru focoase nucleare. Focoasele reintră în atmosferă la Mach 10 și se separă în mai multe submuniții care pot lovi ținte independente. La această viteză, fiecare focos este înconjurat de plasmă ionizată, ceea ce orbește radarele de control al focului folosite pentru ghidarea interceptoarelor (ifrankivchanyn.com). Cele nouă sisteme germane IRIS-T sunt eficiente împotriva rachetelor de croazieră, dar nu pot lovi o amenințare balistică de acest tip (Defence Ukraine). Patriot nu face față acestor viteze. Arrow-3, singurul sistem european construit pentru această clasă de rachete, nu va ajunge la capacitate deplină înainte de 2030 (JNS).

SAMP/T NG, sistemul franco-italian sol-aer de generație nouă, ar urma să fie testat în luptă în Ucraina anul acesta împotriva rachetelor balistice rusești (Army Recognition). Rămâne însă nedovedit dacă poate face față submunițiilor Oreshnik.

Vladimir Putin a declarat că „mai multe astfel de rachete, chiar și cu focoase convenționale, ar putea fi la fel de devastatoare ca o lovitură nucleară”. Arma poate transporta încărcături convenționale, dar este proiectată pentru încărcături nucleare. Fiecare utilizare menține deliberat ambiguitatea. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit desfășurarea rachetei „un joc nuclear la limită, făcut cu iresponsabilitate” (Ukrainska Pravda).

Retorica se mișcă, tehnica nu

Momentul atacului a fost ales cu grijă. Cu două zile înainte, secretarul de stat american Rubio declarase moarte negocierile de pace mediate de Washington (EA World View). Cu câteva zile mai devreme, Rusia încheiase exerciții nucleare cu 64.000 de militari, în care a repetat desfășurarea Oreshnik și manipularea focoaselor nucleare în Belarus (Army Recognition).

Cancelarul Merz a condamnat „escaladarea iresponsabilă”, dar nu a anunțat noi angajamente militare (Spiegel). Germania conduce Inițiativa Europeană Sky Shield, un cadru de achiziții pentru apărare aeriană la care participă 23 de state, însă singurul strat capabil să intercepteze rachete balistice cu rază intermediară este Arrow-3, aflat la patru ani distanță. Franța construiește un sistem concurent în afara acestui cadru, sprijinit de opt state partenere sub umbrela de descurajare nucleară europeană propusă de Macron (Le Grand Continent). Polonia, care tocmai și-a ridicat avioanele pentru a-și apăra propriul spațiu aerian, nu participă la niciunul dintre cele două programe.

Ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a numit atacul „brutal” și „inacceptabil” (Telex), iar Budapesta a semnalat că este gata să ridice blocajul menținut de multă vreme asupra sancționării patriarhului rus Kirill (Euronews). Ungaria refuză însă în continuare să livreze arme Ucrainei sau să semneze declarațiile NATO privind flancul estic. Limbajul s-a schimbat; politica nu.

Bulgaria nu a spus nimic. Amenințarea unui arbitraj de 3 mld. euro din partea holdingului elvețian care deține rafinăria Lukoil din Bulgaria menține tăcerea guvernului premierului Radev. Bulgaria rămâne unul dintre cele patru state UE care refuză să susțină un tribunal pentru crime de război împotriva lui Putin (DW, Debati.bg).

Estonia, care cheltuiește 5 % din PIB pentru apărare, a dat cea mai clară interpretare politică. Ministrul de externe Tsahkna a avertizat că Moscova încearcă să împingă Europa spre „negocieri de pace premature”, menite să reducă presiunea sancțiunilor, nu să încheie războiul (ERR). Cei trei președinți baltici au cerut ca NATO să înlocuiască patrulele aeriene rotative cu o misiune permanentă de apărare aeriană (President.ee).

Miniștrii de externe ai UE se reunesc săptămâna aceasta. Faptul care va organiza discuțiile este diferența dintre o Polonie care ridică avioane împotriva unei arme pe care nu o poate doborî și un continent care nu va avea un interceptor adecvat înainte de 2030.