Finnish Defense Forces închid Helsinki Airport, după ce bruiajul rusesc deviază drone ucrainene

La ora 4.00, pe 15 mai, aeroportul din Helsinki și-a oprit operațiunile. Avioane F/A-18 Hornet ale Finlandei au fost ridicate de la sol deasupra regiunii Uusimaa, alertele de urgență au ajuns pe 1,8 mil. de telefoane, iar locuitorilor li s-a cerut să rămână în interior. Cu câteva ore înainte, Ucraina avertizase, prin canale NATO clasificate, că dronele sale de luptă lansate asupra unor ținte rusești ar putea fi deviate în spațiul aerian finlandez de războiul electronic al Rusiei. Trei ore mai târziu, aeroportul s-a redeschis. Forțele de apărare finlandeze nu au confirmat nicio încălcare a spațiului aerian. Alarma s-a dovedit falsă. Vulnerabilitatea instituțională pe care a scos-o la iveală rămâne însă reală.

Patru țări, patru improvizații

În aceeași săptămână, Letonia a emis alerte regionale pe telefoanele mobile după ce trei drone ucrainene au intrat în spațiul său aerian pe 7 mai, iar două s-au prăbușit lângă Rēzekne, una lovind rezervoare petroliere goale. Estonia a trimis alerte localizate doar în comitatele Võru și Ida-Viru, apoi le-a anulat după câteva ore. Polonia a ridicat avioane de luptă și a activat apărarea antiaeriană terestră, dar nu a transmis nimic publicului.

Fiecare guvern a avut motive pentru decizia luată. Privite împreună, reacțiile arată însă o lacună: NATO nu are o procedură comună pentru situația în care drona unui aliat ajunge accidental în spațiul aerian al altui aliat. Doctrina de țintire a alianței lucrează, în esență, cu două categorii: obiecte ostile și obiecte prietene. O dronă ucraineană deviată de bruiajul rusesc nu intră clar în niciuna dintre ele. În plus, regulile de angajare ale NATO nu se aplică forțelor armate naționale care operează pe propriul teritoriu, ceea ce lasă fiecare stat să decidă singur, sub presiune.

Sistemul de avertizare care nu era pregătit

Aplicația finlandeză 112 Suomi, folosită de aproximativ două milioane de persoane, a cedat exact în momentul critic. Prima alertă de pericol a fost transmisă. Mesajul de încetare a alertei nu a ajuns la mulți utilizatori timp de una-două ore, pentru că aplicația are nevoie de conexiune la internet pentru actualizare. Cell broadcast, sistemul impus la nivelul UE care trimite alerte direct prin antenele de telefonie mobilă, fără aplicație, trebuia să funcționeze în toate statele membre până în iunie 2022, potrivit Codului european al comunicațiilor electronice. Finlanda are deja o întârziere de șase ani. Sistemul nu va fi gata înainte de sfârșitul lui 2027.

Germania, care a introdus cell broadcast după inundațiile catastrofale din valea Ahrtal din 2021, ajunge acum la 97 % din populație prin cel puțin un canal de avertizare. Letonia a folosit cell broadcast pe 7 mai, dar locuitorii din Rēzekne au primit avertismentele la 70 de minute după ce drona se prăbușise deja. Uniunea Europeană poate fixa termene. Nu poate obliga statele să fie pregătite la timp.

Costul politic urmează geografia

Prim-ministra Letoniei, Evika Siliņa, a demisionat pe 14 mai, după ce l-a demis unilateral pe ministrul apărării fără să consulte partidul acestuia, ceea ce a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Incidentele cu drone au declanșat confruntarea, dar cauza de fond era disciplina fragilă din coaliție, pe care criza a adus-o la suprafață (la.lv, Le Monde). În Estonia, ministrul apărării, Hanno Pevkur, a cerut public Ucrainei să instaleze „kill switches”, mecanisme automate de autodistrugere, care să distrugă dronele atunci când se abat de la traseul programat. Mesajul Finlandei a fost mai direct: ministrul apărării Häkkänen a transmis Kievului că folosirea spațiului aerian finlandez „este strict interzisă. Absolut interzisă”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a atribuit toate devierile acțiunilor deliberate de război electronic ale Rusiei și s-a oferit să trimită experți în securitate în capitalele baltice.

Cursa pentru închiderea breșei

Răspunsurile avansează rapid pe partea de echipamente. Rheinmetall și Deutsche Telekom au anunțat un proiect comun de scut civil antidronă, cu patru zile înainte de alarma de la Helsinki, prin care antenele de telefonie mobilă ar urma să fie folosite ca senzori radar pasivi. NATO a lansat teste antidronă în România, în cadrul Operațiunii Eastern Sentry. Formatul București 9, care reunește nouă state NATO de pe flancul estic, a cerut consolidarea apărării aeriene la summitul din mai.

Toate aceste inițiative vizează detectarea și interceptarea. Nu rezolvă însă problema doctrinară: când drona unui aliat îți trece frontiera, cine decide ce este și ce urmează? Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, aflată în formare în cadrul NATO, urmărește operaționalizarea completă în 2027-2028, dar se concentrează pe drone ostile, nu pe categoria ambiguă cu care patru state s-au confruntat deja luna aceasta. Întrebarea practică este dacă doctrina va ajunge din urmă realitatea înainte ca următoarea dronă să nu mai cadă pe un teren gol.