Primul atac rusesc cu civili răniți în NATO

România a confirmat că o dronă rusească Geran-2, încărcată cu 30 kg de explozibil, a lovit pe 29 mai o clădire rezidențială din Galați, rănind un băiat de 14 ani și pe mama acestuia. Este primul caz confirmat în care o muniție rusească rănește civili pe teritoriul NATO. Bucureștiul a închis un consulat, a expulzat un diplomat, iar capitalele europene au condamnat atacul. NATO nu a invocat Articolul 4, clauza tratatului care permite oricărui aliat să ceară consultări formale de securitate, nu a convocat o reuniune de urgență și nu a emis o declarație colectivă.

Ce a făcut Bucureștiul

Președintele Nicușor Dan l-a declarat persona non grata pe consulul general Andrei Kosilin și a închis consulatul Rusiei la Constanța, eliminând prezența diplomatică rusă de pe litoralul românesc al Mării Negre (Agerpres). Ministra de Externe Oana Țoiu a avertizat că ar putea urma și alte măsuri (El País). Dan a declarat pentru BBC că nu exclude nici expulzarea ambasadorului Rusiei (Agerpres).

Președinția și Ministerul Apărării descriu însă diferit traiectoria dronei. Dan a spus că aceasta ar fi fost „deviată de focul apărării ucrainene”, încadrând incidentul ca efect al extinderii luptei peste graniță, nu ca atac deliberat asupra României. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a refuzat să confirme această versiune și a numit-o „o fentă în spațiul public”.

Diferența contează. Dacă apărarea antiaeriană ucraineană a schimbat traiectoria dronei, Rusia rămâne responsabilă pentru lansarea ei, dar nu neapărat pentru țintirea României. De această nuanță depinde dacă Bucureștiul are bază politică pentru escaladare în NATO sau trebuie să trateze incidentul ca pe un cost al proximității față de război.

Europa s-a mișcat fără să i se ceară

Guvernele UE au convocat ambasadori ruși în zilele din jurul incidentului. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a numit lovitura „o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României” (Informat.ro). Uniunea Europeană a condamnat incidentul și a semnalat că pregătește noi presiuni asupra Moscovei (EU News Italy).

Reacția nu a fost orchestrată de la Bruxelles. O reuniune informală a miniștrilor de Externe din UE, desfășurată pe 28 mai, cu o zi înaintea loviturii, aliniase deja capitalele pe ideea creșterii presiunii asupra Rusiei (EEAS). Când drona a lovit Galațiul, guvernele au acționat în paralel. Convergența a venit din capitale, nu dintr-o comandă centrală.

Slovacia a arătat limita solidarității. Ministrul de Externe Juraj Blanár a condamnat lovitura, dar a refuzat să convoace ambasadorul Rusiei (Novinite). Între închiderea consulatului de către București și reținerea calculată a Bratislavei se vede marja reală a consensului european asupra incidentului de la Galați.

Un prag care continuă să urce

România a urmărit drona pe tot parcursul zborului. Avioane F-16 erau ridicate în aer și aveau autorizare pentru folosirea armamentului. Interceptarea a fost însă imposibilă într-o fereastră de patru minute, din cauza a trei constrângeri: legea românească interzice tragerea în spațiul aerian ucrainean cât timp România este, tehnic, în stare de pace; sistemul antidronă Merops nu poate lansa interceptori deasupra unei zone populate fără risc colateral inacceptabil; iar tunurile Gepard au nevoie, pe timp de pace, de acordul proprietarilor privați pentru a fi amplasate pe terenurile lor. Aceste reguli și sisteme au fost gândite înainte ca războiul cu drone la scară mare să schimbe modelul de amenințare de pe flancul estic al NATO.

Galațiul a fost al cincilea incident cu drone de-a lungul frontierei estice a NATO în 15 zile, după încălcări ale spațiului aerian sau lovituri care au implicat Finlanda, Estonia, Lituania și Letonia. Fiecare episod a fost mai grav decât precedentul. România a avut, singură, cel puțin 14 incidente anterioare din 2022 încoace. Nicio invocare a Articolului 4. Niciun mecanism de compensare pentru civilii afectați.

Răspunsurile naționale și cele ale UE ocupă spațiul lăsat liber de absența unei reacții a alianței. Fiecare incident absorbit fără activarea mecanismelor colective ale NATO ridică pragul pentru următorul. Primele victime civile pe teritoriul NATO nu au schimbat acest tipar. Întrebarea rămasă este ce l-ar putea schimba.