Fitch decide ratingul României

Fitch publică joi seară, după închiderea piețelor, noul rating suveran al României. România este acum la BBB-, ultima treaptă din categoria „investment grade”, adică zona în care datoria publică este considerată încă recomandată investițiilor. O singură treaptă mai jos înseamnă intrarea în categoria speculativă, ceea ce piețele numesc „junk” și ceea ce, în practică, face împrumuturile semnificativ mai scumpe. Moody’s urmează să revizuiască ratingul pe 7 august, iar S&P în octombrie, astfel că verdictul Fitch este primul dintre cele trei teste care vor influența cât va plăti Bucureștiul ca să se împrumute.

Deficitul s-a redus, dar piețele nu sunt convinse că ajustarea ține

Cifra principală arată mai bine. Deficitul bugetar din primul semestru a coborât la 2 % din PIB, de la 3,64 % în aceeași perioadă a anului trecut (Romania Insider, Digi24). Analiștii Erste/BCR au indicat această îmbunătățire ca argument pentru scenariul în care Fitch menține ratingul, dar păstrează perspectiva negativă (Spotmedia, SeeNews).

Problema este contextul din jurul acestei cifre. BERD estimează că economia României se va contracta cu 0,2 % în 2026, după o creștere de doar 0,7 % în 2025 (BERD). Când economia scade, reducerea deficitului devine mai dificilă: veniturile fiscale slăbesc, în timp ce presiunea pe cheltuielile sociale crește.

Inflația din mai a ajuns la 10,85 %, iar Banca Națională a României menține dobânda de politică monetară, rata la care băncile comerciale se împrumută de la banca centrală, la 6,5 %, cel mai ridicat nivel din UE (Romania Insider, International Investment). Dobânzile mari apără moneda, dar scumpesc creditul pentru stat, companii și populație. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că România și-a prezentat argumentele în fața agențiilor, însă nu a exclus riscul unei retrogradări (Agerpres).

Ce ar declanșa, și ce nu, o retrogradare din partea Fitch

O retrogradare decisă doar de Fitch, la BB+, ar fi serioasă, dar nu ar obliga automat investitorii să vândă obligațiunile României. Regulile UE pentru fonduri de pensii, asigurători și fonduri de investiții cer administratorilor să evalueze riscul, nu să lichideze titlurile imediat ce o singură agenție trece sub un prag (Directiva UCITS, Regulamentul delegat Solvency II). Unele indici obligaționari urmăriți de fonduri mari folosesc ratingul median al celor trei agenții, astfel că România ar rămâne în categoria investment grade prin această metodă atât timp cât Moody’s și S&P nu coboară ratingul (State Street BWZ).

Costul real ar veni prin dobânzi. Randamentele mai mari la obligațiunile guvernamentale înseamnă că Bucureștiul plătește mai mult de fiecare dată când emite datorie nouă. Băncile care dețin titluri de stat românești văd cum scade valoarea activelor pe care le pot folosi drept garanție, ceea ce limitează creditul disponibil pentru companii și gospodării. România nu se poate baza nici pe Banca Centrală Europeană pentru a calma piața obligațiunilor, așa cum pot spera uneori statele din zona euro. Fiind în afara zonei euro, presiunea se transmite direct în leu.

Randamentele titlurilor românești pe 10 ani erau deja în jur de 6,7 % înaintea deciziei, cu aproximativ 3,2 puncte procentuale peste reperul Austriei (Curs de Guvernare, BCE). Diferența arată că piețele includ deja o primă de risc mare. O retrogradare ar lărgi probabil acest ecart.

Banii europeni ridică miza, regiunea nu se contaminează

Așa cum am scris la începutul lunii (To Brief), România riscă să piardă aproximativ 4,5 mld. euro din granturile europene pentru redresare dacă șase legi de reformă nu sunt adoptate până la 31 august (Libertatea). Parlamentul a aprobat mai multe proiecte într-o sesiune extraordinară pe 29 iulie, dar premierul interimar Ilie Bolojan a amânat legea salarizării din sectorul public, jalon legat de aproximativ 770 mil. euro (Brussels Times), pentru că guvernul interimar nu are voturile necesare. România a atras 60,6 % din alocarea pentru redresare, astfel că blocajul nu mai este accesul la bani, ci finalizarea reformelor rămase înainte de termen. Regulile Comisiei Europene privind închiderea programului nu lasă marjă: jaloanele îndeplinite după termen nu mai sunt luate în calcul (ghidul Comisiei privind închiderea programului).

Investitorii tratează situația ca pe o problemă specific românească. Cercetarea PKO BP a descris Europa Centrală și de Est drept „o economie sănătoasă, cu finanțe publice nesănătoase” și a indicat România ca țara în care reducerea deficitului apasă cel mai mult (PKO BP). S&P evaluează Cehia la AA-/stabil și Polonia la A-/stabil; România și Ungaria sunt la BBB-/negativ, pragul inferior al categoriei investment grade (Economica). Datele OeNB privind randamentele confirmă separarea: randamentul pe termen lung al României a ajuns la 6,94 %, față de 4,32 % în Cehia (OeNB). Piețele fac deja diferența între țări.

România ar putea evita săptămâna aceasta o retrogradare din partea Fitch, dacă agenția consideră credibilă reducerea deficitului din primul semestru. Piețele taxează însă deja România ca pe un debitor vulnerabil, pentru că ajustarea bugetară depinde încă de reforme pe care un guvern interimar, fără majoritate parlamentară, s-ar putea să nu le poată trece la timp.