Cinci aliați acoperă refuzul lui Magyar

Péter Magyar a mers pe 28 mai la sediul NATO, pentru prima întâlnire cu secretarul general Mark Rutte, cu aceeași linie politică a predecesorului său: Ungaria nu va trimite arme Ucrainei. Contextul s-a schimbat însă. Cinci economii mult mai mari tocmai blocaseră singurul mecanism care ar fi putut izola Budapesta.

Aritmetica refuzului

Interdicția privind livrările de arme urmează logica sondajelor interne. Doar 12 % dintre unguri susțin ajutorul militar pentru Ucraina, față de o medie europeană de 56 %, potrivit unui sondaj de la sfârșitul lunii aprilie realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR, un think tank paneuropean) (Telex). Chiar și în rândul alegătorilor propriului partid, Tisza, sprijinul pentru ruperea legăturilor energetice cu Rusia a coborât de la 67 % înaintea alegerilor din aprilie la 48 % după scrutin. Electoratul care l-a înlăturat pe Orbán vrea deblocarea banilor europeni. Înarmarea Ucrainei nu face parte din acest mandat.

Magyar a introdus și o pârghie pe care Orbán nu a folosit-o eficient: legarea parcursului european al Ucrainei de situația celor aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia. Cere garanții obligatorii juridic privind limba, educația și autonomia culturală înaintea oricărei întâlniri cu Zelenski și propune ca discuția să aibă loc la Berehove, oraș transcarpatic cu majoritate maghiară (Euronews).

Scutul celor cinci țări

Răspunsul public al lui Rutte a fost cordial. Comunicatul NATO a lăudat Ungaria pentru că conduce un grup de luptă al Forțelor Terestre Înaintate, una dintre unitățile multinaționale desfășurate pe flancul estic al Alianței, găzduiește comandamentul unei divizii multinaționale și contribuie cu militari la misiunea de menținere a păcii din Kosovo (NATO). Nu a menționat armele pentru Ucraina. Nu a menționat nici faptul că bugetul de apărare al Ungariei a scăzut de la 2,21 % la 2,07 % din PIB, ceea ce o face singurul stat NATO aflat în regres la acest capitol (KPMG).

Reținerea avea o explicație. Cu șase zile înainte, Regatul Unit, Franța, Spania, Italia și Canada blocaseră propunerea lui Rutte privind un prag minim de 0,25 % din PIB pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. „Nu cred că această propunere va fi înaintată”, a admis Rutte (EuroMaidan Press, TRT World).

Odată dispărut pragul de cheltuieli, a dispărut și mecanismul de presiune. Deciziile NATO cer acordul unanim al tuturor celor 32 de membri. În timpul lui Orbán, Budapesta era de obicei singurul actor care bloca rambursările europene pentru arme și întâlnirile Ucraina-NATO. Refuzul lui Magyar arată altfel când Regatul Unit și Franța sunt deja între cei care au frânat planul.

Trei vecini, trei verdicte

Polonia este cea mai rece. Varșovia cheltuiește aproximativ 4,8 % din PIB pentru apărare și citește schimbarea de la Budapesta drept una mai curând cosmetică (Forsal). Faptul că Ungaria își reduce bugetul în timp ce Polonia susține flancul estic alimentează o dispută privind împărțirea poverii care îl precedă pe Magyar.

Germania are mai multă răbdare. Berlinul tratează sfârșitul sabotajului instituțional activ ca pe un câștig real. DGAP, principalul institut german de politică externă, descrie linia lui Magyar drept o trecere de la „obstrucție activă” la „neparticipare pasivă” (DGAP). Pentru cancelarul Merz, diferența este suficientă ca să cumpere bunăvoință.

Oficialii baltici sunt cei mai sceptici. Observă că precondițiile lui Magyar pentru o întâlnire cu Zelenski, adică modificări legislative privind drepturile minorităților înaintea oricărei discuții directe, sunt mai dure decât orice a cerut formal Orbán.

Ce va forța Ankara

Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie, va testa această ambiguitate. Rutte vrea calendare individuale ale aliaților pentru atingerea nivelului de 5 % din PIB până în 2035 și un cadru pentru sprijin susținut acordat Ucrainei (NATO). Cheltuielile în scădere ale Ungariei vor fi vizibile în orice comparație de la țară la țară.

Regulile de consens ale NATO fac ca schimbarea de stil a lui Magyar să funcționeze deocamdată. Nu mai blochează acțiunea aliaților, dar nici nu contribuie la ea. Ciocnirea va veni de la Bruxelles, nu de la Ankara. Fondurile europene înghețate ale Ungariei au termen-limită la 31 august (Euronews), iar Comisia Europeană va cere progrese privind statul de drept înainte să le elibereze. Magyar le-a promis alegătorilor și bani europeni, și zero arme pentru Ucraina. Cât timp poate livra ambele promisiuni depinde de momentul în care Comisia îl va obliga să aleagă.