Patru țări, revendicări diferite în stradă

Sute de mii de oameni au manifestat sâmbătă în Franța, cerând măsuri pentru școli, salarii și prețuri. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a estimat participarea la 550.000 de persoane, în timp ce organizatorii au avansat cifra de 800.000 (TF1 Info). În aceeași zi au avut loc proteste și în Belgia, Italia și Portugalia. S-au desfășurat simultan, dar fiecare a venit cu propriile revendicări, adresate propriului guvern.

Revolta din școli se întâlnește cu bugetul Franței

Mobilizarea din Franța a pornit de la apeluri distribuite online. Protestatarilor din mișcarea Vestelor Galbene, nemulțumiți de prețul carburanților, li s-au alăturat elevi care reclamă lipsa profesorilor și sălile de clasă neîncălzite, apoi sindicatele CGT și Solidaires. Protestul elevilor a început înainte de disputa bugetară. Pe 8 octombrie, Reuters relata că blocajele din licee ajunseseră în a treia săptămână.

Bugetul pentru 2027, prezentat de premierul Sébastien Lecornu pe 1 octombrie, le-a oferit elevilor o țintă concretă: deși prevede pe hârtie cheltuieli mai mari pentru educație, elimină 1.588 de posturi didactice (Le Monde). Ministrul Educației, Édouard Geffray, susține că scăderea numărului de elevi justifică reducerea. Elevii spun că școlile lor nu reușesc deja să găsească înlocuitori pentru profesorii absenți.

Reducerea poate fi încă modificată. Lecornu nu dispune de o majoritate sigură în Adunarea Națională, astfel că deputații pot negocia numărul posturilor pe măsură ce bugetul trece prin parlament.

Cele mai multe marșuri s-au desfășurat pașnic, dar în unele orașe au izbucnit violențe. La Limoges, un incendiu a distrus în mare parte primăria din secolul al XIX-lea, potrivit prefecturii locale (TV5MONDE/AFP). La scurt timp după miezul nopții, Lecornu a anunțat că fuseseră reținute 1.200 de persoane (TF1 Info). Cifra este provizorie, iar reținerea nu echivalează cu o condamnare.

Dincolo de graniță, nemulțumiri diferite

La Bruxelles, apelurile lansate pe rețelele sociale au invocat exemplul francez. Câteva sute de tineri, majoritatea elevi francofoni, au mărșăluit de la Gara Centrală pentru a protesta față de schimbările din sistemul lor de învățământ, potrivit BRUZZ. Marșul a început calm și s-a încheiat cu ciocniri cu poliția; aproximativ zece persoane au fost arestate. Elevii contestă deciziile Comunității Franceze, guvernul francofon care administrează școlile din Valonia și Bruxelles. Acestea nu sunt decise nici de guvernul federal, nici de UE.

Protestul din Italia a pornit din afara canalelor obișnuite. Italia in Piazza, o rețea civică organizată pe aplicații de mesagerie, a manifestat împotriva costului vieții, a prețurilor la carburanți și a salariilor mici. La Milano, peste 5.000 de oameni au mărșăluit înainte ca un grup desprins din coloană să arunce cu pietre și petarde în poliție (Corriere della Sera). Aproximativ 50 de persoane au fost duse la secție, aproape jumătate fiind minore (ANSA). Rețeaua nu este condusă de un sindicat sau de un partid, astfel că guvernul Giorgiei Meloni nu are un interlocutor evident cu care să negocieze.

În Portugalia, protestul a urmat tiparul clasic al unei zile sindicale. Confederația CGTP a organizat marșuri la Lisabona, Porto și Coimbra, iar liderul său, Tiago Oliveira, a cerut o majorare generală a salariilor cu 15 % și un salariu minim de 1.100 de euro începând din ianuarie 2027 (CGTP). Revendicarea are un termen clar: sindicatul a anunțat următorul protest pentru 24 noiembrie, când parlamentul urmează să voteze în lectura finală bugetul pe 2027 (CGTP).

Ce decide și ce nu decide UE

Cele patru țări se confruntă cu același context economic. Inflația în zona euro a ajuns la 3,8 % în septembrie, iar prețurile energiei erau cu 18,8 % mai mari decât cu un an înainte (Eurostat). Costul împrumuturilor a crescut și în această lună: vânzarea masivă de obligațiuni a împins în sus dobânzile pe care Franța și Italia le plătesc pentru datoria publică (To Brief).

Pentru trei dintre cele patru state, regulile UE influențează și bugetele. Franța, Belgia și Italia sunt vizate de procedura de deficit excesiv, aplicată țărilor al căror deficit depășește limita de 3 % din producția economică (articolul 126 din TFUE, Consiliul UE). Procedura limitează ritmul de creștere a cheltuielilor publice, dar nu stabilește ce posturi didactice se elimină. Această alegere le revine miniștrilor și deputaților francezi.

Protestele din aceeași zi nu au avut revendicări comune și nici o singură autoritate care să le poată soluționa. Soarta posturilor didactice va depinde de votul deputaților francezi asupra celor 1.588 de posturi și de guvernul Comunității Franceze din Bruxelles. Salariile și prețurile țin de guvernul Meloni de la Roma, iar în Portugalia, de votul parlamentului din 24 noiembrie.