Franței îi lipsesc 24 mld. euro din buget

Franța estimează că are nevoie de economii bugetare de aproximativ 30 mld. euro pentru a împiedica deficitul să crească în 2027 (Bloomberg). Cu două săptămâni înainte de termenul pentru prezentarea proiectelor de buget, guvernul a avansat o singură măsură majoră pentru care a calculat impactul: o modificare a sistemului de pensii, estimată la circa 6 mld. euro (Le Monde). Pentru celelalte 24 mld. euro nu există încă o listă publică de politici, ceea ce lasă o diferență considerabilă între obiectivul politic și măsurile concrete prezentate până acum (Ministerul Bugetului).

Cele 30 mld. euro sunt calculate în raport cu o țintă în mișcare

Suma de 30 mld. euro nu reprezintă o reducere față de cheltuielile actuale ale Franței, ci față de nivelul la care ar ajunge în 2027 cheltuielile și veniturile dacă guvernul nu ar lua nicio măsură. Pensiile sunt indexate cu inflația, costurile medicale cresc odată cu îmbătrânirea populației, iar angajamentele pentru apărare se extind. În absența unei intervenții, prognoza publicată în mai de Comisia Europeană arată că deficitul ar urca de la aproximativ 5,1 % din PIB în 2026 la 5,7 % în 2027.

Premierul Sébastien Lecornu a admis că, în termeni nominali, cheltuielile vor continua să crească; obiectivul este ca ele să avanseze mai lent decât prețurile. Chiar dacă întregul pachet ar fi aplicat, deficitul ar coborî doar până la aproximativ 4,75 % din PIB, peste nivelul de circa 4 % prevăzut în calendarul de reducere convenit cu UE (Comisia Europeană). Curtea de Conturi a Franței, Cour des comptes, estimează că stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB ar necesita un deficit apropiat de 2,8 %. Economiile de 30 mld. euro nu ar acoperi nici jumătate din ajustarea necesară pentru atingerea acestui prag.

Problema depășește granițele Franței. Diferența dintre dobânzile la care se împrumută Franța și Germania a urcat la aproximativ 0,94 puncte procentuale, cel mai mare nivel din 2012. Când investitorii pun la îndoială planurile bugetare ale unui stat mare din zona euro, cer randamente mai ridicate pentru a-i finanța datoria; reevaluarea riscului poate scumpi apoi împrumuturile și pentru alte state membre puternic îndatorate, ale căror obligațiuni sunt comparate cu aceleași repere de piață.

Pensionarii suportă singurul cost vizibil

Ministrul bugetului, David Amiel, a declarat că indexarea integrală a pensiilor cu inflația ar costa peste 6 mld. euro în 2027. Guvernul analizează două variante. Prima presupune înghețarea pensiilor sau o indexare sub nivelul inflației, concomitent cu reducerea deducerii fiscale de 10 % aplicate veniturilor din pensii. A doua menține indexarea integrală, dar elimină complet această deducere (LCP, TF1-LCI).

Cele două opțiuni distribuie diferit costul ajustării. O indexare sub rata inflației reduce puterea de cumpărare a tuturor pensionarilor afectați, în timp ce eliminarea deducerii fiscale îi lovește în principal pe cei cu venituri suficient de mari pentru a plăti impozit și îi protejează pe cei mai săraci. Până la 14 septembrie, guvernul nu alesese niciuna dintre variante.

Dincolo de pensii, planul devine rapid neclar. Plafoanele de cheltuieli publicate prevăd o creștere de 6,4 mld. euro pentru apărare și alocări mai mari pentru câteva ministere protejate, în timp ce bugetele pentru muncă, agricultură și sănătate scad (Ministerul Bugetului). Au mai fost discutate prelungirea taxei pe profiturile companiilor mari și o reformă a conturilor de formare profesională în valoare de 300 mil. euro. În același timp, ministrul economiei, Roland Lescure, a susținut ajustarea tranșelor de impozitare și acordarea unor facilități fiscale companiilor, măsuri care ar reduce veniturile și ar restrânge și mai mult sursele din care poate fi acoperită diferența.

Aritmetica parlamentară este mai dificilă decât cea bugetară

Marine Le Pen a anunțat că Rassemblement National va respinge majorările de taxe și „nedreptatea socială împotriva Franței care muncește”, iar responsabilul partidului pentru finanțe a declarat că protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor este o linie roșie. Poziția intră în conflict direct cu singura economie bugetară pe care guvernul a cuantificat-o până acum.

Lecornu poate recurge la articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetul fără vot: proiectul este considerat aprobat dacă adversarii guvernului nu reunesc 289 de deputați în sprijinul unei moțiuni de cenzură. Premierul a folosit această procedură de trei ori pentru bugetul pe 2026 și a rămas în funcție. În decembrie 2024, însă, Michel Barnier a recurs la aceeași manevră, iar guvernul său a fost demis.

Proiectele de buget al statului și al asigurărilor sociale trebuie prezentate la 30 septembrie. Nicio instituție independentă nu a evaluat încă impactul pachetului, deoarece măsurile care ar trebui să-l compună nu au fost publicate. FMI recomandă un ritm anual al ajustării compatibil, în linii mari, cu ținta de 30 mld. euro, dar concordanța dintre o țintă și recomandarea FMI nu ține loc de buget. Franța intră astfel în negocierile parlamentare cu 24 mld. euro fără acoperire în măsuri identificate și cu o propunere privind pensiile pe care opoziția a promis deja să o respingă.