Franța caută măsuri pentru deficitul de 5%

Guvernul francez vrea să reducă deficitul bugetar — diferența dintre cheltuielile statului și veniturile încasate — de la 5,4 % din PIB în acest an la 5 % în 2027 (prezentarea bugetului de către guvern). Fiecare impozit eliminat de parlamentari și fiecare reducere de cheltuieli anulată trebuie înlocuite cu un alt impozit sau cu o altă reducere, altfel ținta nu va fi atinsă. De marți, plenul Adunării Naționale trebuie să decidă ce măsuri intră în buget.

O moțiune a socialiștilor prin care cereau respingerea proiectului a fost înfrântă în acea zi cu 149 de voturi pentru și 236 împotrivă (registrul voturilor din Adunarea Națională). Proiectul a rămas în dezbatere, fără să se stabilească însă ce măsuri va conține. Cu o săptămână înainte, comisia pentru finanțe respinsese partea de venituri a proiectului cu 31 de voturi la trei (relatarea LCP despre comisie), după cum am relatat în weekend (To Brief). Pentru că votul comisiei a fost consultativ, deputații modifică acum textul inițial al guvernului (calendarul Adunării Naționale).

Cine suportă costul planului guvernului

Înaltul Consiliu pentru Finanțe Publice, organismul independent care verifică prognozele guvernului, estimează că planul include măsuri noi în valoare de 43 mld. euro: aproximativ 18 mld. euro din venituri suplimentare și 25 mld. euro din limitarea cheltuielilor (avizul Înaltului Consiliu). Salariile funcționarilor publici ar fi înghețate, pensiile peste nivelul minim ar crește mai lent, iar suprataxa pe profit aplicată marilor companii s-ar menține, deși la o cotă mai mică (prezentarea bugetului de către guvern). Tranșele impozitului pe venit ar crește și ele odată cu inflația, astfel încât gospodăriile să nu ajungă într-o tranșă superioară doar pentru că veniturile lor au ținut pasul cu prețurile.

Planul se bazează pe o prognoză pe care Înaltul Consiliu o consideră optimistă: o creștere economică de 1 % anul viitor (avizul Înaltului Consiliu). Dacă economia crește mai lent, încasările din impozite vor fi mai mici, iar deficitul se va adânci chiar dacă parlamentul nu schimbă nimic.

Fiecare concesie cere o măsură compensatorie

Parlamentul a început deja să modifice proiectul. O evaluare preliminară arată că amendamentele comisiei ar fi înrăutățit soldul bugetar cu aproximativ 10 mld. euro, suficient pentru a menține deficitul aproape de 5,4 % (relatarea LCP despre comisie). Roland Lescure, negociatorul guvernului, spune că va discuta cu opoziția atât timp cât plafonul de 5 % rămâne în picioare (relatarea AFP).

Pentru a obține voturile necesare, guvernul trebuie să ajungă la un acord cu partide care ar acoperi deficitul prin măsuri opuse. Socialiștii vor o impozitare mai accentuată a marilor averi și a moștenirilor, măsuri mai ferme împotriva fraudei și protejarea salariilor și pensiilor (prioritățile Partidului Socialist). Republicanii lui Laurent Wauquiez cer economii suplimentare de 20 mld. euro, dar se opun măsurilor care i-ar afecta pe pensionari (La Tribune). Ambele tabere vor să-i protejeze pe pensionari, ceea ce elimină una dintre economiile prevăzute de guvern. Propunerile menționate aici nu indică suficiente măsuri compensatorii.

Cât ar costa o întârziere prelungită

Franța se împrumută deja la dobânzi mai mari decât Germania. La 13 octombrie, randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani era de 4,810 %, față de 3,435 % pentru cele germane și 4,505 % pentru cele italiene, potrivit agenției pentru datoria publică a Greciei (buletinul agenției). Cotațiile dintr-o singură zi nu dovedesc că disputa bugetară a produs această diferență. Ele arată însă cât costă acum împrumuturile noi, iar costul ajunge treptat în buget, pe măsură ce obligațiunile vechi ajung la scadență și sunt înlocuite cu unele emise la dobânzile curente (datele agenției franceze privind scadențele).

Lescure susține că datoria nu intră într-o spirală de creștere accelerată: rata medie a dobânzii pentru întreaga datorie ar urma să fie de 2,5 % în 2027, sub creșterea nominală — care include inflația — de 2,7 % (MoneyVox). Media este menținută la un nivel redus de datoria mai veche, contractată la dobânzi mai mici. Înaltul Consiliu avertizează că noile împrumuturi costă deja mai mult decât ritmul de creștere economică și estimează că datoria va ajunge la 121,7 % din PIB (avizul Înaltului Consiliu).

Dacă Franța nu va avea un buget în vigoare în ianuarie, va reveni la o lege specială. Aceasta permite statului să încaseze impozitele existente și să continue să se împrumute, dar limitează cheltuielile la serviciile esențiale, la nivelul din anul precedent (raportul Inspectoratului General al Finanțelor). Jérôme Fournel, care a condus studiul Inspectoratului, a spus că mecanismul funcționează aproximativ două luni (Le Figaro). Dacă ar fi folosită timp de nouă până la 12 luni în jurul alegerilor prezidențiale, legea ar lăsa deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale din PIB peste nivelul din 2026, estimează Inspectoratul (raportul Inspectoratului General al Finanțelor).

Modificările comisiei, evaluate preliminar, ar anula îmbunătățirea planificată a deficitului dacă ar fi adoptate fără măsuri compensatorii. Plenul Adunării Naționale nu le-a aprobat, iar prognoza de creștere se poate schimba, împingând cifrele în ambele direcții. Aceste rezerve nu schimbă însă calculul cu care se confruntă Lescure, socialiștii și republicanii: fiecare trebuie să indice impozitul sau reducerea de cheltuieli care va compensa orice măsură eliminată.