Bugetul Franței reduce prea puțin deficitul

Premierul Sébastien Lecornu a promis un efort bugetar de aproximativ 54 mld. de euro pentru 2027, însă deficitul vizat scade doar de la o prognoză de 5,4 % din PIB (produsul intern brut, valoarea producției anuale a economiei) în acest an la 5 % anul viitor (France 24, Le Monde). Cea mai mare parte a sumei acoperă creșteri de costuri care s-ar produce oricum. Restul apasă inegal asupra pensionarilor, funcționarilor publici și autorităților locale, în timp ce marile companii ajung să plătească mai puțin.

De ce 54 mld. de euro reduc atât de puțin deficitul

Guvernul își calculează efortul prin raportare la un scenariu ipotetic pentru 2027 în care nu ia nicio măsură. În acel scenariu, cheltuielile cu dobânzile, pensiile și sănătatea ar continua să crească, iar Lecornu a spus că deficitul ar putea depăși 6,5 % din PIB (Deutschlandfunk). Față de această bază de comparație, simpla menținere a cheltuielilor la nivelul actual este contabilizată drept economie.

Le Monde împarte suma în două: aproximativ 40 mld. de euro ar acoperi creșteri de cheltuieli deja așteptate, iar doar circa 14 mld. de euro ar reprezenta efort suplimentar pentru reducerea deficitului (Le Monde).

Această împărțire este interpretarea publicației, iar calculele oficiale urmează să fie prezentate astăzi. La ora 08:30, guvernul urmează să prezinte cele două proiecte de lege: unul pentru bugetul de stat și celălalt pentru bugetul asigurărilor sociale (Ministerul Finanțelor).

Cine va plăti

Pensionarii suportă cea mai clară parte a efortului. Ministrul muncii, Jean-Pierre Farandou, vrea să economisească aproximativ 5,5 mld. de euro din cheltuielile cu pensiile; 4,1 mld. ar veni din majorarea pensiilor de peste aproximativ 1.260 de euro cu mai puțin decât rata inflației (TF1). Ministerul Finanțelor estimează că prețurile vor crește cu 1,8 % în 2027 (prognozele Ministerului Finanțelor). Pensionarii care depășesc pragul respectiv ar primi mai mulți euro, dar cu o putere de cumpărare mai mică.

Alte 1,4 mld. de euro ar veni din impozitul pe venit, prin reducerea de la 4.439 la 3.000 de euro a plafonului unei deduceri de 10 %, care le permite pensionarilor să scadă o parte din pensie din venitul impozabil (TF1). Măsura vizează un alt grup: pensionarii ale căror venituri sunt suficient de mari încât să atingă plafonul ar plăti mai mult impozit.

Funcționarii publici se confruntă cu înghețarea punctului de indice, valoarea de bază pentru o mare parte a grilei lor salariale. Măsura ar aduce economii de aproximativ 2 mld. de euro (La Dépêche). Partea salariului legată de acest punct ar rămâne neschimbată în timp ce prețurile cresc, deși alte componente ale salariului pot evolua în continuare.

Autorităților locale li se cer aproximativ 5,4 mld. de euro, în principal de la administrațiile cu resurse mai mari, între care circa 40 % dintre comunele Franței (BFMTV). Jean-François Debat, care prezidează comitetul pentru finanțele locale, a calificat suma drept disproporționată și a avertizat că ar putea frâna investițiile locale.

Marile companii sunt într-o situație mai bună decât sugerează eticheta de „efort”. Suprataxa temporară aplicată firmelor mari, care a adus aproximativ 8 mld. de euro, ar continua la un nivel din care statul ar încasa circa 5 mld. de euro. Astfel, companiile vizate ar plăti cu aproximativ 3 mld. de euro mai puțin decât în prezent (Ministerul Bugetului).

Ce poate schimba Parlamentul

Lecornu nu are o majoritate pe care să se poată baza. Socialiștii au exclus în septembrie sprijinul pentru buget (Deutschlandfunk). Marine Le Pen a avertizat că partidul său, Rassemblement National, ar putea respinge un buget care nu majorează pensiile în linie cu inflația (Die Zeit).

Lecornu promisese că nu va recurge la articolul 49.3, care permite adoptarea unui proiect de lege fără vot, dacă o majoritate nu răstoarnă guvernul printr-o moțiune de cenzură. La 30 septembrie, această opțiune era din nou discutată ca soluție de rezervă (Le Figaro).

Consiliile locale au motive să spere că suma va fi redusă. Anul trecut, contribuția propusă pentru administrațiile locale, de peste 4,7 mld. de euro, a ajuns în cele din urmă la aproximativ 2 mld. (BFMTV). Orice concesie din acest an ar trebui compensată prin economii în altă parte, prin acceptarea unui deficit mai mare sau printr-o creștere economică peste prognoza de 1 % a Ministerului Finanțelor pentru 2027 (prognozele Ministerului Finanțelor).

Potrivit propriilor cifre ale guvernului, bugetul încetinește deteriorarea finanțelor publice ale Franței, dar nu o oprește. Cea mai mare parte a efortului doar amână costuri care altfel ar crește. Reducerile resimțite de populație îi vizează pe pensionarii cu pensii peste prag, pe cei cu venituri mai mari din pensii care plătesc impozit, pe funcționarii publici și pe consiliile locale cu resurse mai mari. Marile companii sunt singurul grup căruia i se cere să plătească mai puțin decât în prezent.