Franța nu detaliază bugetul de 54 mld. euro

Premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat un „efort bugetar” de 54 mld. de euro pentru 2027, aproape dublu față de planul de 30 mld. de euro discutat de guvern cu doar câteva zile înainte (La Dépêche, To Brief). Cea mai mare parte a diferenței provine însă din reevaluarea deficitului pe care Franța l-ar avea în 2027 dacă nu ar adopta nicio măsură nouă.

O prognoză revizuită, nu un efort fiscal dublat

Planul inițial, de 30 mld. de euro, pornea de la ipoteza că deficitul din 2027, în lipsa unor măsuri noi, ar fi de aproximativ 5,7 % din PIB. Comisia Europeană estima un nivel în acest interval (European Commission). Guvernul afirmă acum că deficitul ar depăși 6,5 % (L'Union, La Dépêche). Aplicată unui PIB francez de aproximativ 3.000 mld. de euro (Eurostat), această revizuire de 0,8 puncte procentuale poate explica aproape integral creșterea cifrei anunțate. Guvernul nu a publicat o defalcare oficială, dar aritmetica se potrivește: aceeași țintă, un deficit inițial mai mare.

Ținta propriu-zisă este un deficit de 5 % din PIB. Guvernul susține că măsurile sale ar coborî deficitul la 4,8 %, însă cheltuieli suplimentare pentru apărare, în valoare de 6,4 mld. de euro, readuc rezultatul la 5 % (Le Monde). În consecință, ajustarea fiscală netă este mai apropiată de 48 mld. de euro, deși estimarea depinde de calcularea cheltuielilor pentru apărare și a economiilor pe aceeași bază contabilă.

Prognozele guvernului presupun o creștere reală de 1 % și o inflație de 1,8 % în 2027 (French Economy Ministry). Ipotezele au un rol direct în calcul. O creștere mai slabă ar reduce veniturile fiscale și ar majora cheltuielile cu prestațiile sociale, lărgind diferența pe care pachetul ar trebui să o acopere.

Pensii înghețate, taxe reduse pentru companii

Dintre măsurile prezentate până acum, pensionarii și funcționarii publici suportă costul cel mai vizibil. Pensile ar crește mai lent decât prețurile, ceea ce ar aduce guvernului economii de mai puțin de 6 mld. de euro. Salariile din sectorul public ar fi înghețate la nivelul actual al indicelui de salarizare, cu economii de aproximativ 2 mld. de euro (La Dépêche). Dacă inflația ajunge la nivelul prognozat de 1,8 %, înghețarea indicelui ar reduce puterea de cumpărare a salariilor legate de acesta.

Companiile mari beneficiază, în schimb, de o reducere de taxe. Suprataxa temporară pe profitul companiilor aduce în prezent aproximativ 8 mld. de euro. Guvernul ar păstra taxa la o cotă mai mică, ceea ce ar genera circa 5 mld. de euro (Le Monde). În contabilitatea guvernului, păstrarea acestor 5 mld. de euro este considerată o economie față de scenariul în care taxa ar expira. În termeni de flux de numerar, companiile vor plăti mai puțin.

Acestea sunt măsurile cuantificate până acum. Cea mai mare parte a efortului de 54 mld. de euro nu este încă defalcată, iar măsurile prezentate se suprapun cu plafoane mai largi de cheltuieli. HCFP, organismul independent francez de supraveghere fiscală care verifică dacă prognozele guvernului sunt coerente între ele, urma să primească în această săptămână ipotezele bugetare. Evaluarea sa nu este încă publică (HCFP, La Tribune).

Fără majoritate, fără plan de rezervă

Lecornu a promis că nu va recurge la articolul 49.3 din Constituția Franței, care permite guvernului să impună adoptarea bugetului dacă o majoritate nu votează demiterea cabinetului. Angajamentul este politic, nu juridic. Bugetul rămâne astfel expus unei Adunări Naționale în care niciun partid nu deține majoritatea. Stânga se opune înghețării pensiilor și salariilor, iar Rassemblement National își poate retrage oricând sprijinul tacit. Aceste tabere nu trebuie să se înțeleagă asupra unei alternative; este suficient să voteze împotriva aceluiași text.

Diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei a ajuns la aproximativ 96 de puncte de bază — 0,96 puncte procentuale — la jumătatea lui septembrie, aproape de cel mai ridicat nivel din 2012 (Banque de France). În aceeași perioadă, diferența Italiei era de aproximativ 88–89 de puncte de bază (QuiFinanza). Pentru scurt timp, Franța s-a împrumutat mai scump decât Italia, deși Italia are un raport datorie publică/PIB mai ridicat (Eurostat). Franța are în continuare acces normal la piețele financiare, iar maturitatea medie a datoriei depășește opt ani, astfel că dobânzile mai mari se transmit treptat în costul datoriei (Agence France Trésor). Creșterea acestei prime este însă compatibilă cu îngrijorarea investitorilor privind perspectivele fiscale ale Franței și riscul parlamentar asociat bugetului.

Franța a anunțat o țintă de 54 mld. de euro. Nu a prezentat încă un pachet verificat de aceeași valoare. Proiectele de lege și verdictul HCFP vor arăta dacă cifra anunțată se confirmă.