Franța: ajustarea de €54bn crește datoria

Proiectul de buget al Franței pentru 2027 prevede scăderea deficitului anual de la 5,4 % la 5,0 % din PIB. Datoria publică ar urma însă să crească de la 119,3 % la un nivel record de 121,7 % (Les Echos Investir, Le Monde). Un deficit mai mic rămâne totuși un deficit. Franța continuă să acumuleze datorie, doar într-un ritm mai lent, iar economia nu crește suficient pentru a absorbi această povară.

De ce împrumuturile mai mici înseamnă tot mai multă datorie

Raportul datoriei unei țări — datoria împărțită la PIB — poate scădea chiar dacă guvernul continuă să se împrumute, cu condiția ca economia să crească mai repede decât volumul datoriei. Spania a oferit un exemplu în luna iulie: stocul datoriei a crescut, însă creșterea nominală, care include și majorarea prețurilor, a fost suficient de puternică pentru ca raportul să coboare sub 100 % din PIB (Banco de España, El País).

Problema Franței este opusă. Cour des comptes, instituția care verifică execuția finanțelor publice, a calculat că, la o datorie apropiată de 119 % din PIB, Franța ar trebui să-și reducă deficitul la aproximativ 2,8 % pentru a opri creșterea acestui raport (Cour des comptes). Ținta guvernului pentru 2027, de 5,0 %, este aproape dublă față de acest prag.

Costurile cu dobânzile fac și mai dificilă închiderea diferenței. Pe măsură ce obligațiunile vechi, emise la dobânzi mici, ajung la scadență, Franța le înlocuiește cu titluri noi, mai scumpe. Potrivit Tagesschau, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 34,5 mld. euro în prima jumătate a anului 2026, cu aproape 20 % peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Public Sénat, aproximativ 10 mld. euro din îmbunătățirea anunțată de guvern pentru 2027 ar fi anulate de creșterea costurilor de deservire a datoriei, adică plățile statului către creditori.

De ce 54 de miliarde de euro nu înseamnă reduceri de 54 de miliarde

Guvernul afirmă că va realiza economii de 54 de mld. euro. Suma măsoară îmbunătățirea față de un scenariu în care autoritățile nu iau nicio măsură, iar deficitul se apropie de 6,5 % (European Commission). Este un efort bugetar real, dar nu o listă de reduceri concrete în valoare de 54 de miliarde de euro. O versiune anterioară a planului menționa aproximativ 30 de mld. euro; suma prezentată acum a crescut în mare parte deoarece scenariul fără intervenții s-a înrăutățit.

Guvernul nu a publicat o defalcare completă care să arate cum se ajunge de la măsurile identificate la totalul de 54 de miliarde de euro. Informațiile disponibile arată că povara ar fi distribuită inegal.

Pensionarii ar urma să suporte fie înghețarea pensiilor, fie reducerea unei deduceri fiscale, cu un efect estimat la aproximativ 6 mld. euro (LCP). Salariații din sectorul public ar avea salariile înghețate, măsură care ar aduce economii de aproximativ 2 mld. euro. Cum Bercy, Ministerul francez al Finanțelor, estimează o inflație de 1,8 % în 2027 (French Economy Ministry), înghețarea ar echivala cu o reducere a salariilor în termeni reali.

În schimb, marile companii ar plăti mai puțin decât în prezent. O suprataxă temporară aplicată companiilor aduce acum 8 mld. euro pe an. Bugetul ar păstra taxa, dar ar reduce veniturile la aproximativ 5 mld. euro (French Budget Ministry). Oficial, această sumă este contabilizată drept economie față de scenariul în care taxa ar fi eliminată complet. În practică, companiile ar câștiga 3 mld. euro față de situația actuală. O majorare suplimentară de 6,4 mld. euro a cheltuielilor pentru apărare compensează parțial înăsprirea fiscală din alte zone.

Măsurile prezentate până acum nu însumează 54 de miliarde de euro. Diferența dintre măsurile nominalizate și ajustarea totală anunțată nu a fost explicată public.

Ce poate și ce nu poate clarifica organismul de supraveghere fiscală

Guvernul a transmis proiectele bugetare Haut Conseil des finances publiques (HCFP), consiliul fiscal independent al Franței, care evaluează dacă ipotezele privind creșterea economică și veniturile pe care se bazează bugetul sunt realiste (HCFP). La 19 septembrie, consiliul nu publicase încă un aviz.

Chiar și un aviz favorabil al HCFP nu ar demonstra că bugetul va funcționa. Consiliul verifică prognozele, nu legislația. Adoptarea bugetului depinde de un parlament în care niciun partid nu deține majoritatea. Guvernul poate folosi articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetul fără vot, dar această procedură îl expune unei moțiuni de cenzură.

Franța se află din iulie 2024 în procedura de deficit excesiv a UE, mecanismul formal prin care un stat este obligat să-și reducă împrumuturile excesive, și trebuie să coboare deficitul sub 3 % până în 2029 (Council of the EU). Planul anterior prevedea că datoria va atinge un vârf de 118,7 % în 2027. Noua proiecție, de 121,7 %, arată că acel traseu nu mai este realist (European Commission).

Chiar dacă toate măsurile din buget ar fi adoptate, datoria ar continua să crească. Parlamentul decide cine suportă costul unei deteriorări mai lente, în timp ce guvernul încă nu a prezentat calculul complet al ajustării de 54 de miliarde de euro.