Reactoarele Franței scumpesc energia

Cifra de 20,4 % din titluri a surprins un moment, nu întreaga situație. AFP a calculat-o pe baza notificărilor EDF înainte de ora 10:00, pe 12 august, când cea mai mare parte din parcul nuclear francez era încadrată drept indisponibilă din motive de mediu (Europe 1, France 24). O parte dintre reactoare au continuat să producă, dar la putere redusă. Miza economică reală a apărut în prețuri, când energia pierdută s-a suprapus peste consumul ridicat.

Prețurile day-ahead la electricitate, adică prețurile plătite astăzi pentru livrarea de mâine, au urcat cu 21,8 % în Franța, la 142,50 €/MWh, și cu 22,8 % în Germania, la 138,50 €/MWh (Euronext/Reuters, Oilprice). Spre seară, pe măsură ce producția solară a scăzut, iar cererea pentru răcire a rămas ridicată, prețurile intrazilnice din ambele țări au trecut de 300 €/MWh (The Edge).

13 reactoare, două probleme

Din cele 57 de reactoare nucleare ale Franței, 13 au fost afectate: opt au fost oprite complet, iar cinci au funcționat sub capacitate (Euronews, Barron's).

Prima problemă era cunoscută: râurile prea calde. Centralele nucleare franceze folosesc apă de râu sau de mare pentru răcirea sistemelor, apoi o evacuează la temperaturi mai ridicate. Regulile de mediu limitează temperatura apei returnate, pentru a proteja peștii și ecosistemele din aval. Când Garonne a ajuns la 28 °C, centrala de la Golfech a trebuit să reducă producția. La Chooz, aproape de Belgia, debitul scăzut al Meusei a activat un acord franco-belgian de împărțire a apei, iar reactorul a fost oprit complet pentru a conserva resursa pentru utilizatorii din aval, în ambele țări (EDF Chooz, Franceinfo). Constrângeri similare au afectat centralele de pe Rhône.

Elementul neașteptat a fost invazia de meduze. La Gravelines, cel mai mare amplasament nuclear al Franței de pe coasta Mării Nordului, o acumulare masivă a blocat pompele de captare a apei de răcire. EDF a oprit trei unități și a redus producția la a patra, ceea ce a împins indisponibilitatea de mediu peste precedentul record de 15,6 %, stabilit cu doar două zile înainte (EDF, Le Figaro).

Penurie în Franța, facturi mai mari peste graniță

Europa conectează piețele naționale de electricitate prin licitații zilnice comune, astfel că deficitul din Franța poate ridica prețul plătit în țările vecine. Când energia nucleară ieftină iese din sistem, intră centrale mai scumpe pe gaz. Ultima centrală necesară pentru acoperirea cererii stabilește, de regulă, prețul pieței pentru ora respectivă. Gazul poate ajunge astfel să dea prețul întregii piețe, chiar dacă mare parte din electricitate vine din surse mai ieftine.

Presiunea a crescut și pentru că producția eoliană din Germania a coborât la 4,7 GW, cu aproximativ 60 % sub norma sezonieră (Euronext/Reuters). Două dintre cele mai mari surse de energie cu cost redus din Europa au slăbit în același timp, iar producția solară de seară a dispărut conform ritmului obișnuit.

Comisia Europeană a transmis pe 11 august că sistemul a rămas stabil, interconectoarele transportând energie către regiunile mai tensionate (European Commission). Nicio țară nu a pierdut alimentarea cu electricitate. Dar funcționarea sistemului și accesibilitatea facturilor sunt două lucruri diferite.

Gospodăriile olandeze cu contracte dinamice, în care prețul final urmărește tarifele angro de la o oră la alta, au simțit cel mai direct șocul (NL Times, Welingelichte Kringen). Italia, mare cumpărător de energie franceză, a văzut într-un episod similar din iunie cum exporturile disponibile au scăzut de la circa 10-12 GW la aproximativ 3 GW (DW). În România, Unitatea 2 de la Cernavodă era deja oprită după ce seceta de pe Dunăre a redus apa disponibilă pentru răcire, tensionând separat sud-estul Europei.

De cealaltă parte, proprietarii de centrale pe gaz și operatorii de baterii au vândut energie la aceleași prețuri ridicate. Costurile lor cu combustibilul sau cu energia stocată nu au crescut în aceeași oră, astfel că diferența dintre cost și venitul obținut s-a lărgit.

Pierderi anuale mici, ore foarte scumpe

EDF susține că restricțiile climatice afectează foarte puțin producția anuală. Datele istorice susțin această poziție: pierderile au rămas sub 1 % din producția nucleară franceză în aproape fiecare an între 2000 și 2022, ajungând la circa 1,5 % doar în vara extremă din 2003 (DW). Compania intenționează să investească aproximativ 9 mld. euro în 15 ani pentru adaptarea parcului nuclear la temperaturi mai ridicate (Le Monde).

Mediile anuale ascund însă locul în care apare costul. Acesta cade pe gospodăriile și companiile care cumpără electricitate exact în orele în care mai multe reactoare reduc simultan producția. Pierderile nucleare anuale pot rămâne mici, în timp ce costul de piață devine mare, pentru că electricitatea se scumpește rapid când oferta ieftină dispare în perioade de cerere de vârf. Dacă investițiile EDF vor reduce efectiv aceste pierderi din orele scumpe sau doar vor limita energia totală pierdută pe parcursul anului este o întrebare la care vor trebui să răspundă RTE, operatorul rețelei franceze, și datele de piață din următoarele valuri de căldură.