Franța aprobă €36bn pentru apărare

Adunarea Națională a Franței a aprobat la 19 mai cheltuieli militare suplimentare de 36 mld. euro, ridicând investițiile planificate în apărare până în 2030 la 436 mld. euro (Le Monde, Al-Monitor). Votul a trecut cu 440 la 122, doar stânga radicală din La France Insoumise și ecologiștii votând împotrivă. Este cea mai mare revizuire în sus a bugetului militar francez din ultimele decenii. Totuși, singura putere nucleară a UE nu poate folosi instrumentul fiscal prin care alte 17 state membre își finanțează reînarmarea.

Muniție, nu platforme

Cele 36 mld. euro cumpără consumabile, nu o structură militară nouă. Cele mai mari linii sunt 8,5 mld. euro suplimentar pentru muniție și 8,4 mld. euro în total pentru drone și sisteme pilotate de la distanță. Alte fonduri merg către sateliți de avertizare timpurie (3,9 mld. euro) și interceptoare de apărare antiaeriană coproduse cu Italia (1,6 mld. euro) (Al-Monitor).

Sunt lecțiile frontului ucrainean transformate în linii bugetare. După trei ani în care stocurile europene au fost golite de război, Parisul pune prioritate pe ceea ce se epuizează cel mai repede. Niciun program major nu este accelerat: nu apar comenzi noi pentru avioane Rafale, nici fregate suplimentare, nici o finanțare mai mare pentru avionul de luptă franco-german de generația a șasea. Industria de apărare descrie revizuirea drept finanțarea „formatului votat în 2023, care era subfinanțat”, nu o extindere (Forces Opérations). Aproximativ 90 % din cheltuieli rămân la companii franceze, cea mai mare pondere de achiziții interne din Europa (Defense News).

Clauza de derogare pe care Franța nu o poate folosi

Reforma fiscală a UE din 2024 a creat o clauză de derogare pentru apărare, prin care statele pot exclude din calculul deficitului cheltuieli militare suplimentare de până la 1,5 % din PIB. Șaptesprezece state membre au activat-o (Epicenter Network, Brussels Signal). Franța nu a făcut-o, pentru că nu poate.

Din iulie 2024, Franța se află sub procedura UE de deficit excesiv, mecanismul formal declanșat când deficitul unei țări depășește pragul de 3 % din PIB. Deficitul francez este de 5,1 %. Clauza împiedică deschiderea unor proceduri noi din cauza cheltuielilor de apărare, dar nu ridică procedurile existente. Articolul 8 din Regulamentul UE 2024/1264 obligă Franța să coboare sub 3 % până în 2029, indiferent cât cheltuiește pe rachete și sateliți.

Asimetria din UE este vizibilă. Germania și-a reformat frâna constituțională a datoriei și a activat clauza. A cheltuit 108 mld. euro pentru apărare în 2026, aproape dublu față de cele 57 mld. euro ale Franței. Polonia a devenit prima țară care a semnat împrumuturi europene SAFE, o nouă facilitate de împrumut a UE pentru cheltuieli militare, în valoare de 43,7 mld. euro, și cheltuiește 4,5 % din PIB pentru armată. Statele cu cel mai mare spațiu fiscal pentru reînarmare nu sunt cele care poartă descurajarea nucleară a Europei.

Costurile de finanțare ale Franței adaugă presiune. Randamentele obligațiunilor pe zece ani au atins în mai cel mai ridicat nivel din 2009. Factura estimată a dobânzilor pentru 2026, de 74 mld. euro, depășește deja bugetul apărării. Franța se împrumută ca să-și rostogolească datoria, în timp ce se împrumută și ca să se reînarmeze.

Reguli sub presiune

Votul a avut o susținere neobișnuit de largă: Rassemblement National și socialiștii s-au alăturat blocului guvernamental, una dintre cele mai ample alinieri transpartinice pe apărare din ultimii ani. Dar legea a trecut fără măsuri noi de venituri, bazându-se pe reduceri de miliarde la alte ministere. Opoziția stângii nu a fost doar bugetară: deputații au avertizat că textul include puteri executive definite vag, prin care regulile de mediu și de urbanism ar putea fi suspendate în situații de urgență de securitate.

Macron susține un tratament separat al deficitului pentru apărare. Meloni, în Italia, a amenințat că va părăsi programul de împrumuturi SAFE dacă derogarea fiscală nu va fi extinsă și la costurile energiei. Aproximativ jumătate dintre statele care folosesc clauza de apărare alocă spațiul fiscal eliberat către cheltuieli care nu țin de apărare, slăbind credibilitatea mecanismului exact când presiunea pentru extinderea lui crește.

Proiectul merge la Senatul francez pe 2 iunie. Aritmetica parlamentară este rezolvată. Cea fiscală nu.