Franța scoate Usmanov de pe lista UE

Pe 22 septembrie, guvernele UE au prelungit cu trei ani sancțiunile împotriva Rusiei, dar l-au scos de pe listă pe miliardarul Alisher Usmanov (Consiliul UE). Franța a cerut scoaterea lui și nu a oferit public un motiv legat în mod specific de cazul său. A doua zi, Azerbaidjanul a grațiat un francez aflat în închisoare. Succesiunea evenimentelor ridică o întrebare la care dovezile disponibile nu pot răspunde deocamdată.

Cum a schimbat lista amenințarea cu veto-ul

Usmanov, om de afaceri ruso-uzbec, era inclus pe lista de sancțiuni a UE. Includerea obligă băncile și companiile din toate statele membre să înghețe activele persoanei vizate. Consiliul UE, unde guvernele naționale decid împreună asupra sancțiunilor, trebuie să reînnoiască periodic aceste măsuri. Deciziile se iau în unanimitate, așa că un singur guvern le poate bloca.

Timp de mai multe luni, Slovacia a încercat fără succes să obțină scoaterea de pe listă a lui Usmanov și a miliardarului Mihail Fridman. Pe 11 septembrie, Franța a făcut o cerere separată, care îl viza doar pe Usmanov (Euronews).

Cu două guverne care nu își mai dădeau acordul, reînnoirea sancțiunilor s-a blocat. UE le-a prelungit atunci cu numai o săptămână, în timp ce Slovacia și Franța și-au menținut opoziția (STVR).

Presiunea și-a atins scopul. Decizia finală menține sancțiunile împotriva a aproape 3.000 de persoane și entități până pe 22 septembrie 2029 (Consiliul UE). Totodată, scoate câteva nume de pe listă, printre care Usmanov și Fridman (Le Monde).

Grațierea de a doua zi și legătura care nu a fost confirmată

Pe 23 septembrie, președintele Azerbaidjanului l-a grațiat pe Martin Ryan, cetățean francez reținut din decembrie 2023 (APA). În aceeași seară, Ministerul francez de Externe a anunțat că Ryan s-a întors la familia sa. A salutat grațierea drept un gest umanitar și nu a menționat cazul Usmanov (TV5Monde).

Înaintea deciziei privind sancțiunile, Euronews a relatat că diplomați vorbeau despre o înțelegere: Azerbaidjanul urma să grațieze doi cetățeni francezi în schimbul scoaterii lui Usmanov de pe listă (Euronews). Separat, Reuters a citat trei diplomați europeni care au spus că Parisul acuzase în privat Baku că îl folosește pe Usmanov pentru a pune presiune asupra Franței în legătură cu doi cetățeni francezi (France 24).

Azerbaidjanul a respins această relatare, iar niciunul dintre guverne nu a confirmat un schimb. Pe 24 septembrie, al doilea francez, omul de afaceri Anass Derraz, era încă în închisoare (BBC). Nu au fost făcute publice condițiile vreunei înțelegeri, așa că detenția sa nu dovedește nimic într-o direcție sau alta.

Explicația pe care Franța o datorează partenerilor

Singurul motiv invocat public de partea franceză a venit de la un diplomat neidentificat de la Paris. Acesta a menționat o problemă specifică de securitate națională și a spus că parteneri internaționali solicitaseră Franței să intervină în cazul lui Usmanov (Le Figaro).

Explicația oferită este sumară în raport cu ce reiese din dosarul judiciar. În februarie 2024, Tribunalul Uniunii Europene a menținut sancțiunile împotriva lui Usmanov, acceptând că era un om de afaceri important în sectoare care aduc venituri substanțiale Rusiei (EUR-Lex). Hotărârea nu înseamnă că scoaterea lui de pe listă este ilegală, deoarece guvernele pot decide împreună să elimine orice nume. Arată însă că motivele inițiale pentru sancționarea sa au trecut de controlul judecătoresc.

Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a spus că Parisul a insistat, dar nu a oferit o explicație detaliată. Acesta a cerut Franței să își justifice decizia (ERR).

De acum, responsabilitatea menținerii presiunii asupra celor doi revine guvernelor naționale. Estonia și Letonia au impus propriile restricții, iar Lituania pregătește măsuri (To Brief). Fiecare dintre aceste guverne trebuie să își redacteze și să își aplice propriile reguli. Măsurile se opresc la granițele țării respective, iar băncile din restul UE nu mai au obligația, în temeiul sancțiunilor europene, să înghețe activele celor doi.

Ce se poate afirma cu certitudine este că Franța a folosit o decizie care necesita acordul tuturor guvernelor pentru a obține o excepție de la lista de sancțiuni aplicată în toată UE. Nu le-a spus celorlalte guverne și nici publicului ce amenințare a justificat excepția. Legătura dintre decizie și grațierea lui Ryan nu este dovedită. Ministerul francez de Externe, care spune că discuțiile din Consiliu sunt confidențiale, este singura parte care poate lămuri situația.