Atacul din Galați aduce scut anti-drone

O dronă rusească Geran-2 a lovit, pe 29 mai, un bloc din Galați, rănind o mamă și pe fiul ei adolescent. A fost prima lovitură asupra unei clădiri rezidențiale de pe teritoriul NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat „comportamentul nesăbuit al Rusiei” (Kyiv Independent). Pe canalele colective, însă, reacția a rămas limitată. România nu a invocat articolul 4 al NATO, care permite oricărui aliat să ceară consultări formale atunci când se simte amenințat, și a mers mai ales pe canale bilaterale.

Pe tot flancul estic, contractele de armament, desfășurările accelerate și parteneriatele industriale conturează o arhitectură paralelă de apărare, care ocolește regula de bază a alianței: acordul tuturor celor 32 de membri.

Contracte semnate, arme peste ani

România a semnat contracte antidronă de aproape 1,5 mld. euro înainte de termenul-limită de 31 mai pentru SAFE, noul program al UE de cheltuieli comune pentru apărare. Pachetul include șapte sisteme Rheinmetall SKYNEX de apărare antiaeriană și peste 400.000 de lovituri de muniție specializată (Capital.ro). Livrările vor dura între unu și doi ani. Până atunci, România poate urmări dronele cu avioane de vânătoare, dar nu are un sistem terestru capabil să le oprească deasupra orașelor.

Italia a trimis, pe 3 iunie, patru avioane Eurofighter Typhoon și aproximativ 180 de militari la baza Mihail Kogălniceanu, iar din 15 iunie urmează o misiune bilaterală de instruire antidronă (NewsUkraine). Ambele desfășurări erau planificate înainte de lovitura de la Galați. Incidentul le-a dat însă greutate politică.

Președintele României a discutat pe 4 iunie cu omologul eston Alar Karis despre „cooperarea strânsă pe proiecte antidronă” (ERR). Comunicatul nu a indicat sisteme, termene sau transferuri de tehnologie. Estonia are senzori de detecție de-a lungul frontierei, dar nu dispune de o capacitate activă de doborâre. Poate vedea dronele venind. Nu le poate distruge.

Unde se mișcă lucrurile cu adevărat

Grupul polonez de armament PGZ a semnat un acord de producție cu estonienii de la Frankenburg Technologies pentru rachete antidronă, cu o capacitate de 10.000 de unități pe an (Army Recognition). Acordul poziționează Polonia ca centru de producție în masă pentru muniții antidronă pe flancul estic.

Ucraina trimite echipe specializate antidronă direct în România, Letonia, Lituania și Estonia, transferând experiența de pe front către state care nu s-au confruntat niciodată cu aceste amenințări (Romania Insider). Finlanda, care a închis aeroportul din Helsinki timp de trei ore pe 15 mai după o alertă cu drone, a aprobat 50,2 mil. euro ca finanțare de urgență pentru apărarea antidronă și a majorat autorizarea achizițiilor cu peste 1 mld. euro până în 2032 (Finnish Government).

De ce structurile colective nu țin ritmul

Principalul instrument european în materie de drone, Planul de acțiune anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Vilnius, este o Comunicare fără caracter obligatoriu, nu legislație. Cadrul de aplicare țintește anul 2030. Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor urmărește o capacitate inițială până la finalul lui 2026 și operaționalizare completă până la sfârșitul lui 2027 (UAV Defence, 2EU Brussels). NATO oferă o piață de achiziții pentru capabilități antidronă și cadre de exerciții, utile pentru interoperabilitate, dar nu un comandament unificat care să poată doborî o dronă deasupra Galațiului la ora 3 dimineața (Defense News).

Termenul SAFE a împins statele să semneze contracte până la 31 mai. Cadrele colective ale UE nu vor fi operaționale mai devreme de 2027. Achizițiile naționale finanțate prin SAFE devin, în practică, arhitectura europeană de apărare: bilaterală prin construcție, colectivă mai ales ca ambiție.

Nu există un cadru pentru compensarea civililor NATO afectați de lovituri ajunse dintr-un război vecin. Potrivit autorităților române, victimele de la Galați au primit bani prin fondul național de ajutor social de urgență, același mecanism folosit după inundații.

Nici între aliați nu există acord că este nevoie de reacție. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a refuzat să îl convoace pe ambasadorul Rusiei, numind gestul „o postură care nu rezolvă nimic” (Aktuality.sk). Premierul Robert Fico a mers mai departe și a folosit incidentul pentru a cere dialog UE-Rusia (STVR).

Miniștrii apărării din NATO se reunesc pe 18 iunie la Bruxelles. Președinții baltici au cerut alianței să treacă de la poliție aeriană, adică monitorizarea spațiului aerian, la apărare aeriană, adică protejarea lui efectivă (AeroTime). Rezultatul întâlnirii va arăta dacă arhitectura bilaterală se transformă într-o realitate permanentă sau dacă structurile colective pot recupera decalajul suficient de repede pentru a proteja oameni care dorm la etajul zece, la Galați.