Germania propune ajutor NATO de €90 billion pentru Kyiv

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a propus săptămâna trecută ca statele NATO să își asume împreună 90 mld. euro în ajutor militar bilateral pentru Ucraina, o sumă egală cu împrumutul aprobat de UE în aprilie. Cu trei zile înainte, cinci dintre cele mai mari economii ale alianței blocaseră un prag obligatoriu mult mai modest. Diferența dintre ce spune Europa că are nevoie Ucraina și ce sunt dispuse guvernele să plătească rămâne problema centrală a securității europene.

Propunerea și veto-ul

La reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Helsingborg, din 22–23 mai, Wadephul și-a prezentat argumentul. Împrumutul UE pentru Sprijinirea Ucrainei, de 90 mld. euro, aprobat de Consiliu la 23 aprilie după ce veto-ul Ungariei a căzut (Kyiv Independent), acoperă aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al Ucrainei pentru 2026–2027. Cartierul general al NATO estimează restul deficitului la circa 40 mld. euro (N-TV). Wadephul vrea ca aliații să acopere diferența prin angajamente bilaterale calculate în funcție de PIB, cu SUA excluse explicit din schemă (Stern).

Momentul ales de Wadephul era dificil. Secretarul general Mark Rutte tocmai propusese, în paralel, ca toate cele 32 de state membre să aloce 0,25 % din PIB pentru ajutor militar destinat Ucrainei, iar Regatul Unit, Franța, Italia, Spania și Canada au blocat ideea. Doar șapte state au susținut-o (Euromaidanpress, Babel.ua). Rutte a admis public: „Nu cred că această propunere va fi prezentată” la summitul din iulie, de la Ankara (EU Perspectives). Linia de fractură urmează, în mare parte, dimensiunea economiilor. Țările care ating deja pragul de 0,25 %, precum Țările de Jos, Polonia, statele baltice și cele nordice, sunt printre economiile mai mici ale NATO. Cele cinci state care au blocat propunerea sunt printre cele mai mari.

Cine încasează banii

Împrumutul UE este fără dobândă pentru Kiev, iar rambursarea este legată de despăgubirile de război pe care Rusia le respinge. Dacă aceste despăgubiri nu vor exista, costul va fi preluat de contribuabilii europeni (Verkhovna Rada). Comisia Europeană a semnat memorandumul de plată la 20 mai, deschizând calea pentru o primă tranșă de 3,2 mld. euro, așteptată la jumătatea lunii iunie (EEAS). Banii acoperă atât asistență militară, cât și sprijin bugetar civil, adică mențin funcționarea statului ucrainean în paralel cu armata.

O clauză „Made in Europe” cere ca cel puțin 65 % dintre produsele de apărare să provină de la producători din UE, Spațiul Economic European sau Ucraina (defenceukraine.com, GTAI). Regula protejează lanțurile europene de aprovizionare, dar direcționează și contractele către cei mai mari producători de armament de pe continent.

România arată cum funcționează mecanismul. Parlamentul a aprobat contracte de apărare finanțate din fonduri UE în valoare de 8,33 mld. euro, pentru vehicule de luptă Lynx, sisteme de apărare aeriană și o fabrică de muniție (Marketscreener). Rheinmetall, grupul german, a obținut rolul de contractor principal, deși Bucureștiul promisese inițial producție locală „aproape 100 %”. Polonia prezintă o situație diferită: premierul Donald Tusk susține că industria germană primește doar 0,37 % din programul polonez (GTAI). Regula de 65 % ține banii pentru apărare în interiorul Europei, dar beneficiile nu se distribuie egal între state.

Aceeași clauză limitează suma din împrumutul UE care poate ajunge la fabricile ucrainene atunci când produsele lor nu îndeplinesc cerințele de origine. Industria de apărare a Ucrainei a crescut de la 1 mld. de dolari capacitate în 2022 la o proiecție de 55 mld. de dolari în 2026, dar doar 43 % din această capacitate este folosită (CBS News). Blocajul este lipsa comenzilor ferme.

După 2027, prăpastia

Cele 90 mld. euro sunt o punte de doi ani. Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 alocă aproximativ 88,9 mld. euro Ucrainei pe parcursul a șapte ani. Un studiu comandat de Parlamentul European estimează însă necesarul real de reconstrucție la 196,5 mld. euro într-un deceniu (EU News Italy). Următorul buget are nevoie de unanimitate în Consiliul European, ceea ce înseamnă că orice stat membru poate bloca decizia, același mecanism care a întârziat împrumutul actual timp de patru luni din cauza opoziției Ungariei.

Germania însăși se pregătește să reducă ritmul. Bugetul aprobat pentru 2027 prevede 11,6 mld. euro pentru Ucraina, sumă care scade la 8,5 mld. euro anual din 2028 (Euromaidanpress). Wadephul le cere aliaților să își asume mai mult în timp ce Berlinul bugetează mai puțin. Summitul NATO de la Ankara, din iulie, va arăta dacă aceste cifre devin angajamente obligatorii. Până acum, aritmetica justifică scepticismul: statele dispuse să plătească sunt prea mici, iar cele suficient de mari pentru a conta refuză să fie legate de un prag.