Germania, 11 miliarde euro pe datorie

Modificarea Constituției germane privind împrumuturile pentru apărare a funcționat exact cum a fost formulată, iar aici apare problema. În 2025, Berlinul a împrumutat 28,6 miliarde de euro exceptate de la „frâna datoriei”, regula care limitează împrumuturile federale anuale, în timp ce cheltuielile eligibile pentru securitate au crescut cu numai 17,6 miliarde de euro față de anul precedent (FAZ, Die Zeit). Institutul Ifo, unul dintre principalele centre germane de cercetare economică, estimează că diferența de aproximativ 11 miliarde de euro provine din cheltuieli vechi devenite între timp eligibile pentru finanțare prin datorie, ceea ce a eliberat venituri fiscale pentru alte nevoi bugetare. Bundesbank a ajuns separat la o concluzie asemănătoare: împrumuturile contractate în baza noilor reguli pentru apărare și infrastructură au depășit cheltuielile cu adevărat suplimentare și au contribuit la acoperirea deficitului general al bugetului (Bundesbank).

Nu există dovezi că bani împrumutați pentru apărare ar fi fost scoși din conturile acestui sector. Concluzia privește o substituire a surselor de finanțare, nu o deturnare a fondurilor.

Cum produce baza de calcul un câștig bugetar

Modificarea constituțională din martie 2025 exceptează de la frâna datoriei cheltuielile federale pentru securitate care depășesc 1 % din PIB. Sunt eligibile cinci categorii: apărarea, protecția civilă, serviciile de informații, securitatea cibernetică și ajutorul acordat țărilor aflate sub atac armat (Bundestag).

Pragul a fost stabilit sub nivelul la care Germania finanța deja aceste domenii. Berlinul a putut astfel să contracteze imediat împrumuturi pentru cheltuieli existente, fără să adauge niciun euro la capacitatea militară. Poziția Ministerului Finanțelor este corectă din punct de vedere juridic: fiecare euro împrumutat a respectat formula constituțională. Ifo formulează însă un argument economic: împrumuturile ar trebui să genereze capacități suplimentare de securitate, nu să înlocuiască veniturile fiscale din care erau plătite anterior aceleași cheltuieli (Ifo).

Cele două concluzii sunt compatibile. Împrumuturile au respectat legea, dar aproximativ 38,5 % din suma totală exceptată nu a finanțat nimic nou pentru apărare (FAZ).

Lituania, testul capacității de livrare

Germania poate indica progrese concrete în achizițiile militare. Cheltuielile pentru înzestrare au crescut cu 4,53 miliarde de euro în 2025, inclusiv cu 2,32 miliarde de euro pentru muniție (Die Zeit). Utilizarea fondului special mai vechi, de 100 de miliarde de euro, creat în 2022 printr-un pachet unic de împrumuturi pentru modernizarea Bundeswehr, s-a accelerat: rata sumelor cheltuite a urcat de la 3,5 % în 2022 la 84 % în 2024 (French Treasury).

Cel mai relevant test al transformării banilor împrumutați în unități încadrate cu personal și echipate este Brigada 45 Blindată din Lituania, principalul angajament al Berlinului pentru apărarea flancului estic al NATO. Aproximativ 1.700 de militari servesc sub comanda brigăzii, însă cifra include un grup de luptă NATO deja existent, format din peste 1.000 de militari trimiși prin rotație, și nu poate fi interpretată drept 1.700 de soldați nou desfășurați (Bundeswehr, LRT). Batalioanele grele de tancuri și infanterie mecanizată urmează să fie transferate din Germania abia în 2027. Până în august 2026, voluntarii ocupaseră numai 60 % din posturile prevăzute în structura finală a brigăzii (Lrytas).

Lituania investește, la rândul său, 1,33 miliarde de euro în infrastructura bazelor necesare pentru primirea întregii brigăzi (Lithuanian Defence Ministry).

Substituirea fiscală și deficitul de personal al brigăzii coexistă, dar dovezile nu arată că prima problemă a provocat-o pe a doua. Recrutarea, calendarele de achiziții și blocajele industriei au explicații distincte. Împreună, cele două situații indică însă distanța dintre capacitatea constituțională a Germaniei de a se împrumuta și capacitatea demonstrată de a transforma banii în forțe pregătite pentru luptă.

De ce aliații nu pot ignora problema

Capacitatea Germaniei de a-și îndeplini angajamentele contează și în afara țării. Toate cele trei brigăzi de luptă neerlandeze sunt integrate în divizii germane. În timpul exercițiului Fighter Lion 2026, peste 7.000 de militari germani și neerlandezi s-au antrenat în operațiuni comune (Defensie Dichtbij, Bundeswehr). Coordonarea funcționează pe terenul de instrucție, dar capacitatea brigăzilor neerlandeze de a se baza, într-un conflict prelungit, pe structurile germane de comandă și logistică de care au nevoie nu a fost încă testată.

După cum am relatat săptămâna trecută, auditorii federali au avertizat că datoria publică a Germaniei ar putea ajunge la cel puțin 3.000 de miliarde de euro până în 2030, iar plățile anuale de dobânzi la 80,7 miliarde de euro (Bundestag). Spațiul fiscal este limitat, iar costurile dobânzilor vor ajunge să concureze cu apărarea pentru aceleași resurse bugetare.

Germania a demonstrat că împrumuturile sale respectă Constituția, dar nu și că întregul spațiu fiscal nou a produs capacități militare suplimentare, încadrate cu personal și echipate. Guvernul, Ministerul Apărării, biroul de achiziții al Bundeswehr și comisia pentru buget a Bundestagului, care aprobă cheltuielile anuale și supraveghează execuția lor, răspund fiecare pentru o parte a rezultatului. Cele 11 miliarde de euro reprezintă estimarea Ifo privind substituirea finanțării, nu o pierdere urmărită contabil. Pentru aliații care își construiesc planurile de apărare pe angajamentele Germaniei, respectarea legii nu este suficientă. Au nevoie de batalioane.