Promisiunea de 17 cenți nu e lege

Guvernul federal german și cele 16 guverne regionale au convenit pe 18 septembrie să reducă temporar acciza pe carburanți. Acordul este însă politic, nu juridic: nu a fost publicată nicio lege, iar Bundestagul nu a votat încă (Tagesspiegel, ZEIT). Cancelarul Friedrich Merz vrea ca reducerea să intre în vigoare la 1 octombrie. Până când parlamentul german nu adoptă legea, șoferii nu vor plăti mai puțin pentru carburant.

Reducerea propusă este de 14 cenți pe litru din Energiesteuer, acciza fixă aplicată fiecărui litru de carburant. Deoarece TVA-ul se aplică peste această taxă, economia maximă la pompă ar ajunge la aproximativ 17 cenți pe litru (Bundesregierung, Deutscher Bundestag). Măsura ar fi valabilă până la 31 decembrie.

17 cenți reprezintă plafonul

Calculul de 17 cenți presupune că fiecare benzinărie transferă integral reducerea de taxe către șoferi, prin prețuri mai mici. Experiența arată că acest lucru este puțin probabil. În vara lui 2022, când Germania a aplicat o reducere similară a accizei, Institutul ifo a constatat că benzinăriile au transferat doar o parte din reducere, iar proporția a diferit între benzină și motorină (ifo Institute).

Prețul de la pompă reflectă costul angro al carburantului, transportul, marja benzinăriei, acciza și TVA-ul. Reducerea accizei diminuează doar una dintre aceste componente. Rafinăriile, distribuitorii sau operatorii stațiilor pot absorbi o parte din diferență fără ca șoferul să o observe. Bundeskartellamt, autoritatea germană pentru concurență, monitorizează prețurile carburanților, dar recunoaște că prețurile angro, cursul valutar și concurența locală se modifică simultan, ceea ce face nesigură o simplă comparație între prețul de dinainte și cel de după reducere (Bundeskartellamt).

Plafonul de preț, discutat intens în ultimele zile, este și mai departe de a deveni realitate. Acordul îi cere Berlinului doar să negocieze cu industria petrolieră, până în ianuarie 2027, un mecanism temporar de limitare a prețurilor. Nu au fost stabilite nici prețul maxim, nici formula de calcul, nici autoritatea care ar aplica măsura și nici temeiul juridic (BR).

Cine câștigă, cine plătește

Reducerea se aplică fiecărui litru vândut, indiferent de venitul cumpărătorului. O gospodărie care conduce puțin va economisi puțin, în timp ce o companie de logistică ce operează o flotă va beneficia mult mai mult. Cei care nu conduc nu primesc nimic. Costul total este estimat la 2,5 mld. euro din venituri fiscale neîncasate, iar cea mai mare parte a sumei va ajunge la cei care cumpără cei mai mulți carburanți (Bundesregierung, Tagesschau).

Cele 16 guverne regionale au acceptat să suporte aproximativ jumătate din cost, adică în jur de 1,25 mld. euro, prin ajustarea modului în care veniturile din TVA sunt împărțite între Berlin și landuri (Bundesregierung, ZDF).

Efectele se vor simți și în țările vecine

Deoarece acciza pe carburant este încasată în țara în care acesta este vândut, o reducere a prețurilor în Germania poate redirecționa cumpărăturile peste graniță. În Țările de Jos, benzina era cotată la aproximativ 2,71 euro pe litru pe 18 septembrie (Metro NL). Dacă benzinăriile germane transferă integral reducerea, diferența de preț de la frontiera germano-olandeză ar putea crește suficient pentru ca șoferii din zonele de graniță să considere atractiv un scurt ocol. Carburantul ceh era recent mult mai ieftin decât cel german (DW), astfel că reducerea germană ar micșora diferența și ar putea readuce o parte dintre cumpărătorii germani la stațiile din propria țară. În Luxemburg, benzina E10, amestecul standard cu 10 % etanol, costa aproximativ 1,79 euro (SWR). Reducerea germană ar diminua avantajul de preț al Luxemburgului, fără să-l elimine.

Numărul șoferilor care își vor schimba efectiv obiceiurile de alimentare depinde de distanță, timpul de deplasare și mărimea diferenței de preț. Amploarea eventualului transfer peste graniță rămâne incertă. Stimulul economic există însă, iar benzinăriile din regiunile de frontieră ale Țărilor de Jos, Belgiei și Luxemburgului s-au confruntat și în trecut cu astfel de schimbări.

Acordul încheiat de Germania este temporar, nedirecționat și incomplet. Data intrării în vigoare depinde de un vot parlamentar care nici măcar nu a fost programat. Economia de la pompă depinde de comportamentul concurențial al benzinăriilor, iar experiența din 2022 sugerează că acesta va reduce avantajul anunțat. Plafonul de preț care a dominat dezbaterea politică nu este, deocamdată, decât un mandat pentru începerea negocierilor. Singurul lucru stabilit este intenția.