Germania alocă €16bn pentru drone

Boris Pistorius vrea să aloce aproximativ 16 mld. euro până la finalul deceniului pentru drone, sisteme anti-dronă și război electronic în toate structurile Bundeswehr, armata Germaniei, iar unități dedicate dronelor ar urma să fie operaționale din iulie (Tagesschau, DW). Aktionsplan Drohnen este cel mai mare program european dedicat dronelor și o încercare a Berlinului de a defini cum arată pregătirea anti-dronă pe flancul estic al NATO. Tocmai această ambiție de a fixa standardul îi neliniștește pe aliați.

Lecția Ucrainei, dusă la scară industrială

Planul german pornește de la o logică vizibilă pe fiecare kilometru al frontului ucrainean. Sistemele fără pilot, relativ ieftine, identifică ținte, lovesc și perturbă logistica, obligând apărătorii să bruieze, să detecteze și să doboare permanent. Dronele au devenit centrul unui circuit care reduce drastic timpul dintre observarea unei amenințări și distrugerea ei (CFR).

Germania încearcă să cumpere întregul circuit: platforme de supraveghere, muniții rătăcitoare, dar și senzorii și sistemele de bruiaj care opresc dronele inamice. Miza nu este doar tehnologia, ci integrarea ei într-un lanț de comandă suficient de rapid pentru un război în care ținta se mișcă, dispare și reapare în câteva minute.

Efectul se transmite în Europa pe două canale. Planurile regionale de apărare ale NATO leagă structurile naționale de forțe de capacitatea colectivă de reacție, astfel că echipamentele cumpărate de Germania pentru brigada sa din Lituania influențează sistemele cu care aliații trebuie să fie interoperabili (NATO).

În paralel, noul instrument al Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, SAFE (Security Action for Europe), oferă statelor membre împrumuturi ieftine pentru achiziții militare, dar le împinge spre specificații tehnice comune ca precondiție de acces (European Parliament). Dacă cerințele Berlinului devin șablonul, cheltuielile Germaniei vor modela piața mult dincolo de frontierele sale.

Cinci capitale, aceeași teamă

Reacțiile aliaților arată aceeași preocupare: cine controlează arhitectura controlează piața.

Țările de Jos intră deja în sistem. Ministerul olandez al Apărării a ales Hensoldt Nederland pentru modernizarea sistemelor de război electronic ale Batalionului 101 CEMA, legând explicit această actualizare de capacitatea anti-dronă și de achizițiile comune europene (Defensie.nl, BNR). Același minister s-a alăturat și unei piețe digitale pentru drone, ale cărei prime achiziții vin din Statele Unite, semn al distanței dintre retorica autonomiei europene și cumpărăturile făcute sub presiunea urgenței.

Polonia conduce exporturile de drone din UE, dar avantajul este fragil. Potrivit Puls Biznesu, 97 % din exporturile poloneze de drone merg către Ucraina; fără acest client unic, Polonia ar coborî pe locul opt în Europa. Varșovia condiționează noi transferuri de MiG-29 către Ucraina de primirea, în schimb, a tehnologiei ucrainene pentru drone, ceea ce arată că nu își consideră propriile capacități suficiente (Defence24).

Franța citește ofensiva germană prin eșecul FCAS/SCAF, programul franco-german pentru avionul de luptă de generație următoare. Parisul a înghețat finanțarea Eurodrone până în 2035 și preferă drone de teatru aflate sub control suveran, în timp ce Dassault și Airbus se confruntă deschis pe împărțirea lucrărilor (Opex360, Zonebourse). Germania se îndreaptă spre sisteme consumabile, produse în masă; Franța apără controlul suveran. Aceasta este ruptura de fond din industria europeană de apărare.

România arată ce se întâmplă când banii ajung înaintea capacității propriu-zise. Bucureștiul a folosit fonduri SAFE pentru a semna cu Rheinmetall un contract de 5,6 mld. euro pentru apărare aeriană cu rază scurtă, dar livrările nu se vor încheia înainte de 2030 (Rheinmetall, Analisi Difesa). În noaptea de 13 iunie, când au apărut ținte aeriene lângă granița cu Ucraina, reacția reală a României a fost o alertă și ridicarea a două Eurofighter italiene, nu activarea unui scut terestru anti-dronă (Adevărul).

Lituania, care găzduiește Panzerbrigade 45 a Germaniei, a testat operațiuni cu drone și anti-dronă într-un exercițiu desfășurat în iunie la Pabradė, cu 2.900 de militari din opt țări (DW). Brigada ar trebui să atingă capacitatea operațională completă în 2027. Când un contact radar cu trăsături asemănătoare unei drone a apărut deasupra comitatului Vilnius, pe 13 iunie, reacția a fost activarea aviației de vânătoare și identificarea ulterioară a unui balon meteorologic (LRT). Exercițiile din iunie arată ambiția; episodul balonului arată realitatea curentă.

Dosarul deschis

Planul Germaniei poate deveni baza europeană de pregătire doar dacă Berlinul publică cerințe la care aliații se pot conecta. Altfel, rămâne încă o achiziție națională masivă, închisă în propriul siloz. Textul planului de acțiune, împărțirea bugetului, lista furnizorilor, specificațiile de interoperabilitate și doctrina privind controlul uman asupra sistemelor autonome nu au fost încă publicate (BMVg). Până când aceste detalii apar, aliații europeni au de ales între a urma un standard german pe care nu l-au scris sau a construi alternative suverane pe care nu și le pot permite singuri.