Instanțele germane trag Google la răspundere

La 24 septembrie, o instanță regională din Aachen i-a ordonat Google să nu le mai spună utilizatorilor că un medic-șef din Germania fusese condamnat pentru constrângere sexuală (KPW, Beck aktuell). Condamnarea era a altcuiva. Google fusese informat despre eroare, dar a refuzat să elimine afirmația. Rămâne neclar dacă are aceeași obligație de a interveni în astfel de cazuri și în alte țări europene.

Doi bărbați, un singur răspuns

Pe 28 august, un coleg a căutat numele medicului împreună cu termenul german pentru „suspendare”. AI Mode de la Google a răspuns că acesta fusese condamnat și concediat, apoi primise o sumă de șase cifre în urma unei înțelegeri (Beck aktuell). Era, de fapt, istoria unui alt fost director de rang înalt din aceeași clinică.

AI-ul a confundat cei doi bărbați. Articolele pe care le-a folosit se refereau la celălalt și nu îl numeau pe medicul în cauză. Acesta spune că nu a existat nicio plângere, anchetă sau condamnare împotriva sa. Când i-a cerut Google să retragă răspunsurile, compania i-a comunicat pe 15 septembrie că nu va interveni (LHR). Nici notificarea formală trimisă de avocatul său nu a avut efect.

Ce trebuie să oprească Google

Ordinul are un domeniu restrâns: interzice trei versiuni precise ale răspunsului fals și o vizează pe Google Ireland Limited, subsidiara europeană a companiei (KPW).

Instanța a considerat Google o Störerin — adică o parte obligată, potrivit dreptului german privind drepturile personalității, să pună capăt unei încălcări pe care o poate opri, chiar dacă nu ea a produs-o. Acuzația penală falsă era suficient de gravă și urgentă pentru ca instanța să se pronunțe fără să audieze mai întâi Google. Încălcarea ordinului ar putea atrage o amendă de până la 250.000 de euro, dar până acum nu a fost impusă nicio amendă (LHR).

O hotărâre anterioară din Germania a mers în aceeași direcție. Pe 28 mai, Tribunalul Regional München I a analizat un AI Overview care asocia doi editori locali cu o fraudă privind abonamentele (hotărârea din München). Instanța a constatat că sistemul Google nu se limitase la citarea surselor, ci combinase informațiile într-o afirmație nouă, pentru care a considerat Google responsabil.

Google a contestat hotărârea din München, dar apelul s-a încheiat cu o înțelegere între părți, astfel că o instanță superioară nu a mai verificat raționamentul (The Decoder). Ambele hotărâri au fost pronunțate de instanțe de primă instanță și nu creează un precedent obligatoriu pentru judecătorii din alte țări.

Lacuna din legislația UE

Relatările publicate consemnează refuzul Google, dar nu explică motivul. Cel mai puternic argument pe care compania l-ar putea invoca ține de amploarea serviciului: un sistem care răspunde la un număr uriaș de întrebări nu poate verifica dinainte fiecare propoziție, iar utilizatorii pot consulta linkurile citate.

Legislația UE abordează acest argument, fără să tranșeze problema. Actul privind serviciile digitale (DSA), adoptat în 2022, este cadrul de reglementare al UE pentru platformele online. El protejează serviciile care găzduiesc sau transmit conținutul altor persoane. Acestea nu au o obligație generală de a monitoriza conținutul și nu răspund pentru el dacă intervin prompt după ce sunt informate că este ilegal (Actul privind serviciile digitale).

Întrebarea deschisă este dacă o propoziție redactată de AI-ul Google poate fi considerată conținutul unei alte persoane. Dacă da, Google este un furnizor de găzduire care trebuie să intervină după ce este notificat. Dacă nu, compania seamănă mai degrabă cu autorul afirmației. Curtea de Justiție a UE nu s-a pronunțat încă asupra acestei chestiuni (Lawfare).

Instanța din Aachen nu a trebuit să aleagă între cele două interpretări. În ambele situații, Google fusese informat că afirmația era falsă, cu documente care susțineau acest lucru, și o lăsase online. Aceasta este interpretarea noastră a faptelor relatate, nu motivarea explicită a instanței.

Italia oferă un termen de comparație. Pe 29 aprilie, autoritatea de reglementare în comunicații AGCOM i-a cerut Comisiei Europene să analizeze AI Overviews și AI Mode în raport cu regulile DSA privind riscurile sistemice (AGCOM). Aceste reguli obligă cele mai mari platforme să evalueze și să limiteze prejudiciile provocate de serviciile lor. Demersul italian a fost motivat în principal de temerea editorilor că vor pierde cititori, nu de acuzații false. O anchetă a Comisiei ar putea determina Google să gestioneze mai bine asemenea riscuri, dar nu ar stabili, prin ea însăși, cine răspunde atunci când un răspuns generat de AI defăimează pe cineva.

Medicul a obținut ce putea oferi acest proces: un ordin al instanței împotriva a trei răspunsuri false despre el, după ce Google i-a ignorat plângerea. Europa nu are încă o regulă clară pentru răspunsurile generate de AI în căutări, în general. Oamenii din alte țări au în continuare căi de atac, deoarece legile naționale privind defăimarea și viața privată li se aplică. Dar fiecare instanță trebuie să decidă separat dacă AI-ul Google vorbește în numele companiei. O decizie valabilă la nivel european ar necesita o hotărâre a unei instanțe naționale superioare, o decizie a Curții de Justiție a UE sau o nouă lege; niciuna nu a venit până acum.