Grecia plătește avocați pentru plecări

Ar trebui ca avocatul care îți explică drepturile să câștige mai mult dacă renunți la ele? Guvernul grec a construit exact acest mecanism. Un nou decret prevede un bonus de 250 € pentru avocații care au consiliat un solicitant de azil, dacă acesta finalizează ulterior o plecare voluntară. Barourile din Grecia spun că formula transformă informarea juridică într-un stimulent pentru deportare (Government Gazette PDF, In.gr). Nicio instituție europeană nu a evaluat până acum dacă schema respectă legislația UE privind azilul.

Cum funcționează bonusul

Decretul, Decizia ministerială comună 120961/2026, înlocuiește ONG-urile cu avocați privați în etapa inițială de informare juridică a solicitanților de azil. Avocații intră într-un registru administrat prin Baroul din Atena și primesc 160 € plus TVA pentru fiecare sesiune de consiliere (ProtoThema English).

Partea contestată vizează solicitanții aflați în proceduri la frontieră, adică procesul accelerat folosit de Grecia la frontierele externe ale UE. Dacă autoritățile consideră că o persoană nu are un „profil puternic de refugiat”, decretul nu precizează cine face această evaluare și pe baza căror criterii, avocatul primește încă 250 € plus TVA dacă persoana pleacă din Grecia în cel mult două luni (Ethnos). Plata nu se activează prin simpla intenție de plecare, ci doar după plecarea efectivă.

Argumentul guvernului este simplu: informarea juridică ar trebui făcută de avocați calificați, nu de ONG-uri, iar întoarcerea voluntară este un instrument prevăzut de dreptul UE (Directiva 2008/115/CE privind returnarea). Ambele afirmații sunt corecte. Problema este stimulentul financiar. Comitetul de coordonare al barourilor din Grecia a anunțat că avocații nu vor participa dacă prevederile privind bonusul nu sunt eliminate. O relatare a descris schema drept o cerere adresată avocaților de a intra într-o logică de „vânătoare de capete” (In.gr). Raționamentul profesiei este greu de ocolit: un avocat care este plătit mai mult atunci când clientul renunță la procedură are un interes financiar opus interesului clientului.

Sesiunile nu echivalează cu reprezentare juridică deplină. Presa greacă descrie o formă de orientare care poate fi oferită la distanță, în grupuri de 15 persoane sau mai multe, cu informații despre drepturi procedurale, obligații și opțiuni de returnare (Newsbeast). Pentru solicitanții proveniți din țări cu rate de recunoaștere a azilului sub 20 %, conținutul include și informații despre sancțiunile penale pentru intrare sau ședere neregulamentară.

UE poate scrie drepturile în lege. Grecia decide cum se simt ele la ghișeu.

Dreptul european al azilului protejează dreptul la informare, dreptul de a consulta un consilier juridic și dreptul de a contesta o decizie negativă (Directiva 2013/32/UE). Noul Regulament privind procedurile de azil, Regulamentul 2024/1348, piesa centrală a Pactului UE privind migrația și azilul adoptat recent, extinde procedurile la frontieră, dar păstrează aceste garanții (Regulamentul (UE) 2024/1348). Dreptul UE nu interzice informarea solicitanților că există opțiunea returnării. Tensiunea apare la mecanismul de plată: avocatul câștigă mai mult doar după ce solicitantul pleacă.

Miza depășește Grecia, pentru că Pactul a intrat în faza de implementare la mijlocul lui 2026, cu promisiunea unor proceduri mai rapide, echilibrate de garanții individuale (European Commission Home Affairs). Grecia este unul dintre principalele state de frontieră externă ale UE și procesează solicitanți în cadrul noilor reguli accelerate. Decretul arată exact zona în care implementarea națională decide dacă garanțiile Pactului funcționează sau rămân formale. Pe baza informațiilor disponibile, bonusul creează un conflict serios cu aceste garanții, dar nu există încă o constatare juridică a unei încălcări.

Comisia Europeană, Agenția Uniunii Europene pentru Azil, instituția care monitorizează sistemele de azil ale statelor membre, și instanțele nu s-au pronunțat până acum (EUAA Asylum Report 2026). Cine ar putea contesta schema? Instanțele administrative grecești ar putea examina un caz individual. Comisia ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva Greciei. Agenția pentru Azil ar putea semnala conflictul de interese într-un raport viitor. Niciuna dintre aceste variante nu s-a produs.

Italia arată o altă versiune a aceluiași risc. Eurodeputați și ONG-uri au acuzat centrele de procesare a migranților create de Italia în Albania de opacitate și acces restrâns la avocați (Euronews Italy). Organizații medicale și civice avertizează că trierea este comprimată în spații controlate de poliție, cu termene foarte scurte (Questione Giustizia). Italia nu are un bonus legat de rezultat. Efectul procedural poate fi însă apropiat: drepturile rămân pe hârtie, dar cadrul este atât de strâns încât folosirea lor devine mai dificilă.

Ce nu știm încă

Nu există deocamdată date de implementare. Câte sesiuni sunt individuale și câte sunt organizate în grup? Câți solicitanți primesc interpretare? Cât de des se plătește bonusul de 250 €? Fără aceste cifre, nu se poate spune dacă mecanismul schimbă comportamentul avocaților și al solicitanților sau dacă rămâne marginal. Persoanele cel mai afectate sunt și cele mai puțin vizibile în dezbatere. Întrebarea pe care decretul nu o lămurește este dacă un solicitant de azil înțelege, concret, că acceptarea „plecării voluntare” îi poate închide cererea de protecție.