Hormuz, trafic naval redus la 12 traversări

Traversările navelor de mărfuri prin Strâmtoarea Hormuz au scăzut de la 29 sâmbătă la 12 duminică, după noi atacuri asupra unor nave în culoarul îngust dintre Iran și Oman (Punch, WSJ). Prin strâmtoare trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat comercializate la nivel mondial (CNN). Navele continuă să circule, dar coridorul rămâne comercial foarte instabil: media pe cinci zile înaintea acestui weekend era de doar 27 % din nivelul de referință anterior perturbării, de circa 110 traversări zilnice (PortNews).

Pentru moment, șocul este unul de preț și încredere, nu o penurie fizică imediată. Europa îl resimte deja.

Navlul și asigurările cresc primele

Lanțul costurilor dintre Hormuz și fabricile europene este scurt. Mai puține traversări sigure înseamnă mai puțini armatori dispuși să intre în zonă, ceea ce ridică în câteva zile tarifele de transport și primele de asigurare. Tarifele de închiriere pentru petroliere pe rutele din Golf au urcat la aproximativ 190.500 dolari pe zi, de la 106.500 dolari cu o săptămână înainte, iar unele transporturi au ajuns să aducă aproape 470.000 dolari pe zi (Indian Express). Asigurarea de risc de război, prima suplimentară plătită de armatori pentru a naviga printr-o zonă de conflict, este în jur de 3 % din valoarea navei. A coborât de la vârful de 5 %, dar rămâne de douăsprezece ori peste nivelul de aproximativ 0,25 % perceput înaintea conflictului (IndexBox). Peste 1.000 de nave sunt încă blocate în Golf, în așteptarea unui culoar sigur (n-tv).

Aceste costuri mai mari de transport și asigurare intră imediat în prețul livrărilor de petrol, gaze și produse chimice. Producătorii europeni se confruntă apoi cu materii prime mai scumpe. O parte transferă costul către clienți, iar alții îl absorb și reduc investițiile.

BCE, Banca Centrală Europeană care stabilește dobânzile pentru cele 20 de țări din zona euro, estimează că acest șoc energetic ar putea reduce creșterea economică a zonei euro cu 0,4 puncte procentuale și a ridicat rata depozitelor la 2,25 % (ECB, Boursorama/Reuters). Riscul urmărit de banca centrală este ca firmele și gospodăriile să înceapă să se aștepte la prețuri permanent mai mari, transformând o perturbare de ofertă într-o inflație persistentă.

Fabricile italiene simt primele presiunea

Italia oferă cel mai concret exemplu de presiune la nivel de fabrică. Oțelăriile din Brescia iau în calcul oprirea cuptoarelor în orele de vârf ale consumului de electricitate. Un sondaj local în industrie arată că 64 % dintre companii se confruntă cu majorări ale costurilor materiilor prime, iar redirecționarea transporturilor adaugă întârzieri de până la 18 zile (Giornale di Brescia). Confederația italiană a IMM-urilor a raportat creșteri de 38 % la gaze și de 11 % la electricitate de la începutul crizei (Confartigianato).

Polonia se confruntă cu o problemă mai lentă, prin îngrășăminte. Prețurile interne la uree sunt ridicate, iar cum îngrășămintele pot reprezenta până la jumătate din costurile fermierilor, inflația alimentară devine un canal întârziat, dar real (Top Agrar). În Țările de Jos, TTF, principalul reper european pentru gazul cu livrare luna următoare, a coborât spre 41,68 euro pe megawatt-oră, pe măsură ce o parte din traficul de nave cu GNL a fost reluată (Baird Maritime). Analiștii olandezi tratează această relaxare ca fragilă cât timp navlul și asigurările rămân ridicate.

Câștigă armatorii și brokerii care încasează tarife de charter umflate. Câștigă și asigurătorii care reevaluează acoperirea pentru risc de război. Costul este preluat de producătorii energointensivi, de firmele mici fără hedging, adică fără protecție de preț cumpărată în avans, și în cele din urmă de consumatori, pe măsură ce se propagă prin lanțurile de aprovizionare.

Numărul navelor nu spune toată povestea

Există o rezervă importantă: numărul traversărilor nu este același lucru cu tonajul. Trei petroliere mari au transportat singure 4,1 milioane de barili din Golf într-o singură zi, ceea ce înseamnă că un număr mic de nave încărcate poate cântări mai mult decât zeci de nave mici sau goale (New Indian Express). UBS se așteaptă ca aproape 80 % din oferta de petrol perturbată să revină în trei luni, iar alternativele prin conducte din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea ocoli complet strâmtoarea pentru unele fluxuri (CNN).

Testul următoarei săptămâni este clar. Dacă mediile pe șapte zile ale traversărilor se refac, iar primele de risc de război continuă să scadă, episodul din weekend rămâne o sperietură de piață. Dacă numărul navelor rămâne volatil, iar cumpărătorii industriali raportează materii prime întârziate sau repricuite, Europa nu va avea o poveste despre penurie, ci una despre costuri pe care fabricile și băncile centrale nu o pot ignora.