Ungaria blochează capitolele Ucrainei la UE

La opt zile după ce UE a deschis primul cluster formal de negociere cu Ucraina, Ungaria a refuzat să aprobe poziția comună necesară pentru trecerea la următoarele dosare. Decizia blochează calendarul aderării Ucrainei dincolo de capitolul inițial, „Fundamentele”. Mai arată ceva despre extinderea UE: fiecare guvern condamnă obstrucția până în momentul în care are nevoie de propriul veto.

Ce a blocat Budapesta

Blocajul este îngust, dar eficient. La 23 iunie, Ungaria a împiedicat adoptarea unei poziții comune a UE, adică linia de negociere pe care trebuie să o aprobe toate cele 27 de guverne înainte ca discuțiile să poată avansa către noi clustere (Euromaidan Press, RBC Ukraine).

Negocierile de aderare la UE sunt împărțite în șase clustere, fiecare reunind mai multe domenii de politici publice pe care statul candidat trebuie să le alinieze la legislația europeană. Clusterul 1, „Fundamentele”, acoperă statul de drept și criteriile economice. A fost deschis la 15 iunie pentru Ucraina și Republica Moldova, după ce Ungaria a ridicat un veto anterior în urma unui acord cu Kievul privind drepturile minorităților (EEAS).

Pentru trecerea la următorul cluster sunt necesare două etape: Comisia Europeană verifică legislația statului candidat, apoi toate cele 27 de guverne aprobă o poziție comună. În această a doua etapă a tras Budapesta linia. Concluziile Consiliului European din iunie au confirmat blocajul: liderii au salutat deschiderea clusterului „Fundamentele”, dar doar au spus că „așteaptă cu interes” deschiderea altor clustere, fără un calendar (European Council). Ungaria forțase deja eliminarea formulării prin care UE s-ar fi angajat să deschidă noi clustere „cât mai curând posibil” (Euronews).

Veto-ul pe care toți îl critică, dar la care nimeni nu renunță

Justificarea publică a Budapestei are două componente: drepturile etnicilor maghiari din regiunea ucraineană Transcarpatia și argumentul că aderarea trebuie să fie „bazată pe merit”, adică statele candidate să avanseze doar după îndeplinirea criteriilor de reformă, nu pentru că războiul face extinderea urgentă politic (kormany.hu). Presa maghiară tratează disputa privind drepturile minorităților ca pe o problemă reală, dar și ca parte a unui joc mai larg de presiune legat de fondurile europene înghețate, evaluate la aproximativ 17 mld. euro (Portfolio, Caliber.Az).

Realitatea mai incomodă este că Berlinul, Parisul și Varșovia critică întârzierea provocată de Ungaria, dar depind în tăcere de aceleași reguli. Germania vrea ca Ucraina să fie ancorată în Europa, însă cancelarul Merz a descris actuala propunere de buget a UE drept „nefinanțabilă și dezechilibrată” (Bundesregierung). Franța a salutat progresul aderării, dar a semnalat costurile agricole și standardele de guvernanță care ar necesita ani de reforme (French EU diplomacy). Polonia susține Ucraina împotriva Rusiei, dar va apăra dur interesele fermierilor și transportatorilor săi când negocierile reale privind accesul pe piață vor începe (PAP).

Fiecare dintre aceste guverne vrea să poată condiționa, încetini sau remodela aderarea atunci când propriile interese sunt în joc. Ungaria face acest lucru prima și cel mai vizibil. De aceea Budapesta este o țintă ușoară, dar sistemul unanimității nu este o eroare de proiectare. Este un instrument pe care fiecare stat membru l-a păstrat pentru că îi oferă, la nevoie, un punct de blocaj.

Republica Moldova se desprinde

O soluție practică începe să câștige teren: separarea parcursului Republicii Moldova de cel al Ucrainei. După clusterul 1, fiecare stat candidat poate avansa legal în ritmul propriilor reforme. Președinta Maia Sandu a spus că țara sa este pregătită să deschidă imediat toate clusterele rămase, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că traseele separate sunt acum posibile (Euronews). O astfel de decuplare ar împiedica obiecțiile Ungariei față de Ucraina să blocheze automat și Republica Moldova.

Nu există însă un mecanism juridic prin care următoarele clustere ale Ucrainei să fie deschise peste opoziția unui singur guvern. Articolul 49, clauza din tratatele UE privind admiterea de noi membri, cere unanimitate la fiecare etapă majoră, nu doar la ratificarea finală, ci și la deschiderea și închiderea fiecărui cluster pe parcurs (Council enlargement methodology).

Merz a propus ca, înainte de octombrie, UE să analizeze cum poate fi accelerată aderarea (Bundesregierung). Până atunci, se conturează un tipar: UE împinge aderarea Ucrainei câte o etapă procedurală, iar la fiecare etapă o altă capitală poate decide că merită să încaseze prețul unanimității.