Ungaria, termen pentru €16.4 billion

31 august este data la care acordul politic se transformă în bani sau dispare din contabilitate. Premierul Ungariei, Péter Magyar, a obținut pe 29 mai, după discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un acord pentru deblocarea a trei linii de finanțare înghețate: 10 mld. euro din RRF, fondul post-pandemie al UE finanțat prin împrumut comun, 4,2 mld. euro din fonduri de coeziune, adică bani pentru dezvoltare regională blocați din cauza problemelor privind statul de drept, și 2,2 mld. euro legați de libertatea academică. Niciun euro nu intră însă automat în bugetul Ungariei: totul depinde de adoptarea, până la sfârșitul verii, a unui pachet de reforme judiciare și anticorupție.

De la strângerea de mână la transferul bancar

Ministrul finanțelor, Kármán András, a descris calendarul (Telex, HVG): Comisia ar urma să aprobe în iunie planul de redresare modificat al Ungariei, miniștrii de finanțe ai UE să voteze în iulie, Budapesta să implementeze reformele și să depună cererile de plată în septembrie, iar Comisia să verifice respectarea condițiilor într-un interval de două luni. Primele plăți ar putea veni cel mai devreme la sfârșitul toamnei lui 2026.

Termenul real este 31 august. Potrivit regulamentului RRF, toate jaloanele trebuie îndeplinite, nu doar promise, până la acea dată. Sumele care nu sunt plătite până la 31 decembrie se pierd definitiv. Ungaria a pierdut deja 2 mld. euro, bani care au expirat la finalul anilor 2024 și 2025, după ce guvernul Orbán a refuzat să îndeplinească cerințele impuse.

Zece jaloane în nouăzeci de zile

Din cele 27 de „super-jaloane”, condiții speciale atașate de Comisie planului Ungariei, guvernul Orbán a îndeplinit 17. Mai rămân zece. Cele mai dificile cer demontarea unor legi și instituții construite de Orbán în peste un deceniu: consolidarea independenței justiției, posibilitatea ca instanțele să verifice anchetele anticorupție și refacerea regulilor de transparență în achizițiile publice (Portfolio, Transparency International Hungary).

Două condiții au greutate politică specială. Ungaria trebuie să intre în Parchetul European, EPPO, instituția UE care investighează fraudele împotriva bugetului european. Trebuie, de asemenea, să ia fundațiilor apropiate guvernului controlul asupra universităților, pas care cere o modificare constituțională. Partidul Tisza al lui Magyar are o majoritate de două treimi, deci schimbarea este posibilă tehnic. Amendamentul nu a fost însă adoptat.

Precedentul polonez

Bruxellesul a mai fost în această situație. După schimbarea guvernului din Polonia, la sfârșitul lui 2023, Comisia a eliberat fonduri înainte ca reformele judiciare să fie finalizate. Doi ani mai târziu, tribunalul constituțional polonez blochează în continuare reforma, iar Parlamentul European a notat în mai 2026 că multe recomandări „rămân neimplementate”.

Pornind de la precedentul polonez, eurodeputatul german Daniel Freund a rezumat situația direct: „Magyar se întoarce astăzi acasă cu o promisiune, nu cu o valiză plină de bani.” Handelsblatt a relatat că von der Leyen vrea acum „reforme reale, nu doar declarații”. Germania și alte cinci state contributoare nete, inclusiv Suedia, Austria, Finlanda, Țările de Jos și Estonia, cer condiții mai stricte pentru toate cheltuielile din bugetul UE.

Un proces care ar putea schimba regulile în timpul jocului

Deasupra întregului proces stă cauza C-225/24 de la Curtea de Justiție a UE. Parlamentul European a dat în judecată Comisia pentru eliberarea unor fonduri de coeziune către Ungaria în 2023 fără să fi verificat efectiv dacă erau îndeplinite condițiile. În februarie 2026, avocatul general al Curții, un consilier juridic senior ale cărui opinii sunt urmate de instanță în aproximativ două treimi dintre cazuri, a recomandat anularea acelei decizii. Hotărârea este așteptată mai târziu în acest an.

Magyar are ceva ce Tusk nu a avut în Polonia: o supermajoritate constituțională și o Comisie mai atentă după propriile concesii. Poate trece toate reformele de pe listă. Dar dacă Curtea de Justiție decide că mecanismul prin care Comisia a eliberat banii a fost ilegal, Ungaria ar putea îndeplini fiecare jalon și să constate, totuși, că banii rămân blocați la Bruxelles.