Ungaria blochează piața unică pentru Ucraina

Ungaria a împiedicat Consiliul UE, la 1 septembrie, să avanseze două pachete importante de negociere pentru Ucraina. Blocajul nu respinge candidatura Ucrainei la UE. Face ceva mai precis: oprește transformarea avizului tehnic al Comisiei Europene în negocieri propriu-zise privind regulile pieței unice europene (European Pravda, Euronews Germany).

Ucraina a trecut etapa tehnică. Ungaria a blocat etapa politică.

Poarta la care fiecare guvern trebuie să spună da

Aderarea la UE nu se decide printr-un singur vot. Este un proces de ani de zile, alcătuit din mai multe praguri succesive, fiecare dependent de acordul unanim al celor 27 de state membre. Ucraina a depus cererea de aderare în februarie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie același an și a deschis primul cluster de legislație europeană, adică un pachet tematic de reguli pe care statele candidate trebuie să le adopte, în iunie 2026. Al doilea cluster a urmat în iulie.

Înainte ca un cluster să fie deschis, diplomații tuturor statelor membre trebuie să aprobe evaluarea tehnică făcută de Comisia Europeană. Această aprobare are loc în COELA, grupul de lucru al Consiliului pentru extindere. Comisia a încheiat evaluarea Ucrainei în septembrie 2025 și a considerat că Ucraina este pregătită tehnic să avanseze. Dar Comisia nu poate deschide singură clusterele. Fiecare guvern trebuie să fie de acord. Ungaria a refuzat. Până la 2 septembrie, Ucraina și Republica Moldova ar fi fost scoase de pe următoarea agendă COELA.

Clusterele blocate nu sunt marginale. Clusterul 2 acoperă piața internă: libera circulație a bunurilor, lucrătorilor, serviciilor și capitalului, plus regulile privind concurența și serviciile financiare. Clusterul 3 include fiscalitatea, politica socială, educația și uniunea vamală (EUR-Lex). Împreună, ele reprezintă alinierea practică la piața unică, etapa care ar pregăti Ucraina pentru statutul de membru.

Condiția Budapestei și alternativa României

Motivul invocat de Ungaria este protecția minorităților. Budapesta cere Ucrainei să arate progrese vizibile în aplicarea unui acord bilateral încheiat în iunie 2026, care acoperă educația, folosirea limbii și reprezentarea politică pentru aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia (444, Budapest Times). Ambasadorul Ucrainei a spus că Kievul va începe în septembrie implementarea primei tranșe, celelalte puncte urmând să fie aplicate până în mai 2027 (ua.news).

Problema nu este inventată. Legea educației adoptată de Ucraina în 2017 a restrâns învățământul în limbile minorităților, iar Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pe teme constituționale, a recunoscut progresele reformelor ulterioare, dar a cerut garanții suplimentare. Ungaria a mutat însă standardul: de la obținerea unor angajamente la condiția ca implementarea să fie vizibilă înainte de deschiderea oricărui nou cluster.

România arată caracterul selectiv al blocajului. Bucureștiul are propria dispută cu Kievul privind drepturile minorității române și educația în limba română. Dar a ales alt instrument: a presat Kievul printr-un parteneriat strategic bilateral și prin relansarea comisiei mixte pentru minorități, fără să blocheze parcursul european al Ucrainei (Agerpres, DW România). Nemulțumire de același tip, decizie politică diferită. România arată că Budapesta avea o alternativă: să negocieze bilateral cu Kievul, lăsând în același timp dosarul european să avanseze.

Ungaria a încercat, de asemenea, să avanseze clusterul Republicii Moldova, menținând blocajul pentru Ucraina, o separare respinsă de cele mai multe state membre (European Pravda). Tratamentul selectiv slăbește argumentul că Budapesta aplică un standard uniform.

Fără scurtătură, fără soluție rapidă

Nu există ocolire juridică. Articolul 49 din Tratatul UE, clauza care reglementează aderarea, oferă statelor membre controlul central asupra procesului, iar niciun mecanism verificat nu permite celor 26 de guverne să deschidă clusterele Ucrainei peste obiecția Ungariei (Article 49 TEU). Ministrul german de externe a cerut reducerea cerințelor de unanimitate în UE, dar reforma vizează deciziile de politică externă și de securitate, nu extinderea (Tagesschau). Lituania tratează blocajul ca pe o întârziere geopolitică de care profită Moscova (LRT). Polonia susține condiționalitatea strictă a aderării, dar se opune transformării unor cereri bilaterale, de către un singur stat, într-o frână pentru întreaga Uniune (RMF24).

Blocajul apare și în timp ce Budapesta negociază propriile fonduri europene, după ce a susținut la 31 august că a îndeplinit toate condițiile pentru deblocarea a aproximativ 10 mld. euro din banii de redresare înghețați. Nu există dovezi publice care să lege blocarea aderării Ucrainei de un schimb între fonduri și veto. Dar pentru diplomații implicați, cele două dosare sunt deschise în același timp.

Drepturile minorităților trebuie să facă parte din negocierile de aderare. Problema UE este una structurală: tratatele nu oferă încă un răspuns atunci când un guvern transformă un criteriu legitim într-un veto asupra ritmului de integrare al unei țări candidate aflate în război.