Ungaria intră în Parchetul European

Budapesta a acceptat să intre în Parchetul European (EPPO), instituția independentă a UE care investighează infracțiunile împotriva bugetului european, după ce blocase participarea de la lansarea acesteia, în 2017. Decizia deschide calea pentru anchete penale privind cheltuielile din perioada Orbán, începând din iunie 2021. Schimbarea de poziție are o explicație directă: 16,4 mld. euro din fonduri europene înghețate, bani pe care Budapesta nu-i putea debloca fără această concesie (Irish Times, Al Jazeera).

Cum au învins banii argumentul suveranității

Ani la rând, Budapesta a prezentat EPPO drept o intruziune în suveranitatea națională. UE a făcut însă această poziție tot mai costisitoare.

În decembrie 2022, guvernele statelor membre au înghețat aproximativ 6,3 mld. euro din fondurile de coeziune ale Ungariei, invocând corupția și deficiențele privind statul de drept (Consiliul UE). Fondurile de redresare au rămas, la rândul lor, blocate. Până la jumătatea lui 2026, suma totală ajunsese la circa 16,4 mld. euro (Telex). Banii europeni nu mai erau automați. Budapesta a fost nevoită să schimbe o parte din controlul juridic pe acces la finanțare.

Ruptura politică a venit în aprilie 2026, când Péter Magyar l-a învins pe Viktor Orbán și a pus capăt guvernării Fidesz (iFAIR, DW).

Guvernul Magyar a acționat rapid. Parlamentul a adoptat un pachet de reforme cu 142 de voturi pentru și 39 împotrivă și a notificat oficial Bruxellesul că Ungaria va adera la EPPO (Brussels Signal). Comisia Europeană pregătește acum eliberarea celor 10 mld. euro din fondurile de redresare ale Ungariei, deși aprobările finale nu sunt încă încheiate (Euronews).

Aderarea la EPPO este cea mai dificilă concesie din acest pachet, pentru că procurorii ungari nu vor mai controla singuri toate dosarele de fraudă cu bani europeni. Ungaria acceptă, practic, jurisdicția penală a unei instituții europene independente pe teritoriul său.

Ce poate și ce nu poate ancheta Parchetul European

EPPO investighează fraude, corupție, deturnare de fonduri și fraude transfrontaliere grave de TVA, dar numai atunci când sunt implicați bani ai UE (Regulamentul 2017/1939). Nu este o agenție anticorupție generală. Funcționează prin procurori delegați: juriști numiți la nivel european, integrați în sistemele judiciare naționale, care anchetează sub autoritatea EPPO, dar duc dosarele prin procedurile fiecărui stat. În acest fel, UE capătă o intrare directă în sistemul penal al unei țări.

Data-cheie este iunie 2021. Atunci a devenit operațional EPPO, iar Comisia Europeană ar fi aprobat aderarea Ungariei cu jurisdicție retroactivă până la acel moment (Euronews). Asta înseamnă că cinci ani de cheltuieli europene din perioada Orbán intră în aria posibilă de anchetă. Retroactivitatea nu acoperă toate problemele de guvernare, ci doar infracțiunile financiare legate de fonduri europene comise după ce EPPO exista deja.

EPPO nu decide dacă banii înghețați sunt eliberați. Eficiența sa va depinde de câți procurori delegați numește Ungaria, dacă aceștia primesc acces la dosare și dacă instanțele pot procesa cauzele într-un ritm rezonabil.

Ce arată deja Polonia și Cehia

Polonia este precedentul cel mai apropiat. Varșovia a aderat la EPPO în februarie 2024, după propria schimbare de guvern, folosind decizia pentru a-și reconstrui credibilitatea europeană și pentru a debloca fonduri. Comentariile poloneze au descris momentul drept „sfârșitul banilor europeni ușori” (Rzeczpospolita). La peste doi ani și jumătate distanță, însă, marile dosare de responsabilizare nu au încă soluții definitive în instanță (Radio ZET). Finanțarea repornește mai repede decât produce justiția rezultate finale.

Cehia arată limita structurală a mecanismului. Chiar și după ce Comisia Europeană le-a cerut autorităților cehe să nu mai declare cheltuieli legate de Agrofert, companii asociate fostului premier Andrej Babiš au continuat să primească plăți agricole directe prin alte canale europene (Aktuálně.cz, iROZHLAS.cz). EPPO crește riscul penal pentru frauda cu bani europeni. Nu poate rescrie regulile de plată care permit ca unele fonduri să continue să circule.

Testul real

Cel mai puternic instrument de presiune al UE asupra Ungariei nu a fost niciodată articolul 7, procedura din tratate pentru sancționarea derapajelor democratice, care cere unanimitatea statelor membre și nu a fost folosită până la capăt. Instrumentul decisiv a fost banul. Condiționalitatea a forțat Budapesta să accepte un procuror pe care nu îl controlează.

UE a arătat că poate cumpăra acces la mecanisme de aplicare a legii atunci când procedurile privind valorile democratice se blochează. Dar accesul nu înseamnă responsabilizare până când EPPO nu are procurori, dosare și instanțe care se mișcă. Curtea de Conturi Europeană semnala încă din acest an probleme de trasabilitate a fondurilor de redresare (ECA). Decizia de aderare, termenii retroactivității, numărul procurorilor delegați și calendarul operațional nu au fost încă publicate. Fără aceste detalii, concesia este un fapt juridic, dar nu încă o realitate operațională. Comisia Europeană, EPPO și guvernul Magyar trebuie să le clarifice.