Reformele Ungariei nu deblochează €4.2bn

Fondurile UE suspendate pentru Ungaria nu au fost încă deblocate. La 23 septembrie, Comisia Europeană a propus ridicarea sancțiunilor bugetare care blochează 4,2 mld. euro din fondurile pentru dezvoltare regională și interzic acordarea de noi granturi UE universităților administrate de fundații (anunțul Comisiei). Guvernele statelor membre trebuie acum să decidă dacă Ungaria a remediat problemele, deși fundațiile universitare aflate în centrul cazului există în continuare.

Unele titluri au anunțat că banii au fost „deblocați” (Euronews). Concluzia este prematură: fondurile nu se mișcă până când guvernele nu votează.

De ce au fost blocați banii

Sancțiunile datează din decembrie 2022. Consiliul UE, unde votează guvernele naționale, a concluzionat că fondurile europene din Ungaria erau expuse riscului de licitații publice trucate, de urmărire penală ineficientă a fraudelor și de conflicte de interese (decizia Consiliului din 2022). Consiliul a indicat în special „trusturile de interes public”, fundații care administrează multe dintre universitățile ungare.

Consiliul a suspendat o parte din angajamentele de finanțare ale Ungariei, adică promisiunile UE de a finanța proiecte viitoare, în cadrul a trei programe regionale. O parte din banii blocați s-a pierdut între timp sau a fost mutată către alte programe. De aceea, suma aflată acum în joc este mai mică decât cea blocată inițial (Portfolio).

O remediere cu o lacună

Guvernul lui Péter Magyar, care i-a succedat celui condus de Viktor Orbán, a notificat Comisia Europeană despre măsurile luate pe 9 septembrie (declarația Comisiei). În mai puțin de două săptămâni, Comisia a considerat că acestea sunt suficiente. A invocat întărirea unui organism de supraveghere anticorupție și aderarea Ungariei la Parchetul European, instituția UE care urmărește penal infracțiunile împotriva bugetului Uniunii. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a numit schimbările pași importanți pentru statul de drept (anunțul Comisiei).

Cazul fundațiilor este mai puțin clar. Ungaria a început să le desființeze, dar procesul nu s-a încheiat. Tineke Strik, eurodeputată olandeză din grupul Verzilor, a salutat progresele, dar a întrebat de ce Comisia consideră că riscurile pentru buget sunt gestionate, deși desființarea fundațiilor nu s-a încheiat. Chiar documentul Comisiei recunoaște indirect lacuna: spune că riscurile au fost abordate în așteptarea desființării acestora (declarația Comisiei). Strik vorbește în nume propriu; Parlamentul European nu votează această decizie.

Cine decide și ce rămâne blocat

Consiliul decide prin majoritate calificată, un sistem de vot ponderat în care Ungaria nu poate adopta singură decizia, iar niciun guvern nu o poate bloca de unul singur (Consiliul UE). Guvernele au termen până la 23 octombrie, la o lună de la propunere, și îl pot prelungi cu cel mult două luni în cazuri excepționale (regulamentul privind condiționalitatea). Au avut loc discuții tehnice pe 24 septembrie, iar următoarea rundă este programată pentru 1 octombrie, însă pe calendar nu figurează niciun vot ministerial (EUobserver). Niciun guvern nu a anunțat public cum va vota.

Un vot favorabil nu ar debloca toate fondurile. Comisia spune că aproximativ 3,5 mld. euro din alte fonduri regionale rămân blocate, în baza unor condiții separate privind libertatea academică, protecția persoanelor LGBTIQ, azilul, sărăcia și incluziunea romilor (informarea Comisiei). Aceste fonduri urmează propriile reguli, indiferent de soarta sancțiunii de față. Budapesta a insistat luna aceasta în mai multe dosare privind finanțarea UE (To Brief), iar acestea nu avansează toate în același timp.

Studenții și cercetătorii ar resimți primii efectele unui vot favorabil al Consiliului. Ridicarea interdicției ar permite UE să încheie noi acorduri cu aproximativ 21 de universități vizate, în cadrul Erasmus+ și Horizon Europe, programele sale pentru schimburi studențești și cercetare (EU News). Locurile și granturile s-ar acorda în continuare prin procedurile obișnuite de selecție.

Guvernele au de luat o decizie concretă: Comisia le cere să ridice sancțiunile înainte ca procesul de desființare a fundațiilor să se încheie și susține că, între timp, riscurile sunt acoperite. Propunerea descrie reguli și instituții noi, dar nu arată ce dovezi a luat în calcul Comisia pentru a stabili că acestea funcționează, de pildă dacă licitațiile se desfășoară diferit sau dacă dosare au ajuns efectiv în instanță. Guvernele au până la 23 octombrie să decidă dacă noile legi sunt suficiente (regulamentul privind condiționalitatea). Înainte de vot, Comisia le datorează guvernelor și lui Strik dovezile pe care își sprijină evaluarea.