Acordul Ungariei deschide două capitole de aderare

Negocierile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova la UE au trecut într-o nouă etapă: pe 12 octombrie, toate cele 27 de guverne au convenit să deschidă încă două grupuri de capitole, dedicate pieței unice și competitivității economice (anunțul lui Byrne, DPA). Ungaria își condiționase acordul de adoptarea, de către parlamentul ucrainean, a unei legi privind școlile în limbile minorităților. Parlamentul a votat legea în aceeași zi, iar negocierile se deschid oficial astăzi, la Luxemburg.

Acordul a fost anunțat de Thomas Byrne, ministrul irlandez pentru afaceri europene. Irlanda deține în prezent președinția Consiliului UE, rol prin rotație care presupune conducerea reuniunilor guvernelor naționale.

Cum a obținut Ungaria acordul pentru legea școlilor

Fiecare etapă a negocierilor Ucrainei cere unanimitate. Înainte să se deschidă un grup de capitole — un pachet tematic de capitole de negociere — trebuie să fie de acord fiecare guvern din UE (cadrul de negociere). Astfel, fiecare capitală are drept de veto, iar Ungaria l-a folosit din nou în septembrie pentru a bloca avansul Ucrainei (Euronews).

Obiecția Budapestei are un istoric concret. În 2017, Comisia de la Veneția, grupul de experți juridici al Consiliului Europei, a criticat modificările din sistemul educațional ucrainean care au redus predarea în limbile minorităților la nivel secundar (Comisia de la Veneția).

La începutul acestei luni, Ungaria a salutat un proiect de lege de la Kiev, dar a spus că își va da acordul numai după votul parlamentului (Reuters). În materialul nostru din acea săptămână, am prezentat un pas drept ridicarea veto-ului Ungariei (To Brief); de fapt, pe 7 octombrie, ambasadorii UE doar au invitat cele două state candidate să-și prezinte pozițiile de negociere (Kyiv Independent).

Pe 12 octombrie, Rada Supremă, parlamentul Ucrainei, a adoptat legea cu 266 de voturi (procesul-verbal al ședinței). Legea acordă un statut special școlilor în care peste jumătate dintre elevi învață într-o limbă a unei minorități din UE, precum maghiara sau româna, și protejează predarea în aceste limbi atunci când școlile sunt reorganizate (Interfax-Ukraine).

Ministrul ungar de externe, Anita Orbán, a spus că votul a permis Budapestei să-și dea acordul. A adăugat că aplicarea legii va conta și că Ungaria o va urmări împreună cu organizațiile minorității maghiare din Transcarpatia, regiunea din vestul Ucrainei în care trăiește această comunitate (Telex).

Republica Moldova a așteptat din cauza unei dispute în care nu era implicată

Republica Moldova nu a avut niciun rol în disputa privind școlile. Negociază separat de Ucraina și își formulează propriile poziții. Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană, a confirmat pe 7 octombrie că guvernul de la Chișinău fusese invitat să le prezinte (MOLDPRES).

Calendarul celor două state atrage atenția: Republica Moldova a fost invitată în aceeași zi cu Ucraina, a primit undă verde în aceeași zi și deschide negocierile tot în aceeași zi. Cea mai simplă explicație este că guvernele UE au preferat să nu avanseze Republica Moldova cât timp Ucraina era blocată. Asta ar însemna că disputa dintre Budapesta și Kiev a influențat calendarul unei a treia țări. Rămâne însă o deducție: nici Chișinăul, nici Bucureștiul nu au explicat public de ce cele două calendare au fost ținute împreună.

Ce se deschide astăzi și ce rămâne blocat

Reuniunile de astăzi sunt conferințe de aderare, sesiuni formale în care guvernele UE prezintă poziția convenită. Ele au loc separat pentru fiecare țară candidată (Consiliul UE: Ucraina, Consiliul UE: Republica Moldova). Pentru Ucraina, noile reuniuni vin după deschiderea grupului privind statul de drept în iunie și a celui privind relațiile externe în iulie (Consiliul UE).

Mai sunt două grupuri care așteaptă să fie deschise: cel privind agenda verde și cel care acoperă agricultura, fondurile regionale și bugetul. În al doilea începe negocierea modului în care aderarea ar direcționa bani către fermieri și regiunile mai sărace. Guvernele UE nu au convenit încă o poziție comună privind măsurile agricole (Agra).

Pe 6 octombrie, Comisia Europeană a propus ca astfel de etape intermediare să poată fi decise cu majoritate calificată, păstrând unanimitatea pentru admiterea finală (întrebări și răspunsuri ale Comisiei). Această majoritate cere acordul a cel puțin 15 dintre cele 27 de state, care să reprezinte 65 % din populația UE (Tratatul UE). Guvernele care au astăzi drept de veto ar trebui să accepte schimbarea. În dezbaterea Comisiei pentru afaceri europene din Senatul olandez, pe 29 septembrie, vorbitorii au susținut păstrarea unanimității pentru deciziile importante privind aderarea (procesul-verbal al Senatului olandez).

Faptele arată că Ungaria și-a formulat condiția — un vot în parlamentul unei țări vecine — și și-a dat acordul în aceeași zi în care aceasta a fost îndeplinită, păstrându-și totodată un rol în monitorizarea aplicării legii. Conform regulilor actuale, deschiderea celor două grupuri rămase necesită acordul fiecărui guvern (cadrul de negociere), iar planul Comisiei păstrează dreptul de veto asupra admiterii finale. Documentele disponibile nu arată cine a decis ca Republica Moldova să aștepte alături de Ucraina. Chișinăul și guvernele UE care dețin dreptul de veto trebuie să explice această decizie.