Ungaria, contracte opace de HUF 310bn

Autoritatea de Integritate din Ungaria, instituția anticorupție pe care Budapesta a fost obligată să o creeze pentru a debloca accesul la fonduri europene, a publicat un raport anual de 322 de pagini cu o concluzie greu de ocolit: supraevaluarea achizițiilor publice nu este o eroare a sistemului, ci parte din modul în care funcționează sistemul (eGov, Telex).

Constatarea contează pentru că Uniunea Europeană a tratat această autoritate drept dovada că Ungaria poate fi lăsată din nou să gestioneze bani europeni. Instituția spune acum că arhitectura de cheltuire a banilor, în jurul ei, rămâne structural defectă.

Mecanismele sunt concrete

Autoritățile contractante nu sunt obligate să compare prețurile estimate cu date reale de piață înainte de lansarea licitațiilor. Această singură breșă permite restul mecanismului. Valorile estimate ale contractelor sunt umflate de la început. Contractele anterioare, deja supraevaluate, devin reper pentru următoarea rundă. Criteriile tehnice sunt scrise astfel încât, realist, un singur ofertant să se poată califica. Achizițiile sunt comasate sau fragmentate pentru a evita concurența reală (Átlátszó, HVG).

Cifrele confirmă tiparul. Potrivit HVG, aproape una din cinci licitații câștigate în 2025 a avut un singur ofertant. Telex a relatat că achiziții de 309,5 mld. forinți se aflau în spatele unor structuri de proprietate opace, legate de fonduri de private equity, iar cele mai mari riscuri de supraevaluare erau concentrate în construcții și energie.

Autoritatea a identificat și un caz în care controlul a funcționat. Într-un program finanțat din fonduri europene pentru pachete alimentare, o rundă ulterioară de achiziții a cumpărat alimente la prețuri cu aproape 40 % sub cele de retail, după ce rundele precedente plătiseră de 1,5 până la aproape 2 ori prețul din magazine. Cu aceiași bani au fost livrate de peste două ori mai multe pachete (Autoritatea de Integritate). Un exemplu reușit nu dovedește însă că sistemul s-a schimbat.

O autoritate fără dinți într-un lanț de control cu verigi lipsă

Uniunea Europeană a creat pârghia prin mecanismul de condiționalitate bugetară, Regulamentul 2020/2092, care permite suspendarea fondurilor atunci când problemele de stat de drept pun în pericol banii europeni. În decembrie 2022, Consiliul statelor membre ale UE a înghețat aproximativ 6,3 mld. euro din angajamentele de coeziune ale Ungariei în baza acestui mecanism (Consiliul UE, Comisia Europeană). Separat, Comisia Europeană a aprobat planul de redresare al Ungariei, finanțat prin Facilitatea de redresare și reziliență a UE de după pandemie, dar plățile efective depind de îndeplinirea unor jaloane anticorupție. Comisia verifică dacă jaloanele sunt atinse, iar Consiliul poate bloca plata dacă nu sunt.

Lanțul de aplicare a regulilor are însă o verigă lipsă. Autoritatea de Integritate poate identifica riscuri, poate face verificări și poate formula recomandări. Nu poate trimite pe nimeni în judecată, nu poate suspenda plăți și nici nu le poate debloca (Autoritatea de Integritate). În mod normal, dosarele penale țin de procurorii maghiari, dar frauda cu bani europeni ar putea intra în competența Parchetului European, instituția UE care poate investiga și inculpa persoane pentru infracțiuni împotriva bugetului european. Aderarea încă nefinalizată a Ungariei la Parchetul European ar putea adăuga o capacitate reală de aplicare a legii (EPPO, Euronews). Rămâne însă neclar juridic dacă Parchetul European va putea acoperi contracte semnate înainte de aderare, iar această chestiune de calendar decide dacă miliardele deja cheltuite prin licitații umflate pot fi vreodată urmărite penal la nivel european.

Comisia trebuie să răspundă

Autoritatea de concurență din Bulgaria investighează deja un presupus cartel în 350 de licitații pentru furnizarea de alimente (BTA), ceea ce sugerează că problema de design a achizițiilor descrisă de Autoritatea de Integritate nu este exclusiv maghiară. Întrebarea imediată este însă mai îngustă: care dintre constatările autorității sunt legate de jaloanele pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească înainte ca banii europeni să fie virați?

Istoricul de până acum arată că mecanismul de condiționalitate al UE poate obliga guvernele să creeze instituții de control. Nu a demonstrat încă faptul că poate obliga aceste instituții să schimbe economia reală a cheltuirii banilor publici. Comisia Europeană trebuie să spună public care constatări impun suspendarea plăților și ce dovezi ar arăta că prețurile din achiziții scad efectiv, în loc să fie validate prin aceleași repere umflate pe care Autoritatea de Integritate tocmai le-a expus.