Ungaria închide etapa internă pentru €16.4 billion

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a promulgat pachetul anticorupție și de transparență prin care guvernul premierului Péter Magyar încearcă să deblocheze 16,4 mld. euro din fonduri europene înghețate (Telex, Portfolio). Parlamentul aprobase legislația cu trei zile înainte, cu 142 de voturi pentru și 39 împotrivă.

Semnătura închide etapa internă, dar nu eliberează automat banii. Decizia rămâne la Comisia Europeană, executivul UE care verifică dacă statele respectă reformele asumate, iar pentru o parte din sume și la guvernele naționale reunite în Consiliu.

Trei pachete, trei filtre de aprobare

Cele 16,4 mld. euro nu formează un singur pachet. Tratarea lor ca o sumă unică ascunde cine controlează, de fapt, fiecare tranșă.

Aproximativ 10 mld. euro provin din Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-Covid al UE care plătește doar după îndeplinirea unor jaloane de reformă convenite în avans. Comisia Europeană evaluează progresul, apoi guvernele naționale din Consiliu votează aprobarea plății (pagina Comisiei despre MRR).

Alte 4,2 mld. euro au fost suspendate în baza regulamentului privind condiționalitatea statului de drept, legea din 2020 care permite UE să taie finanțarea atunci când derapajele democratice pun în pericol bugetul european. Ridicarea suspendării cere o majoritate calificată în Consiliu, adică un sistem de vot în care statele mari au o pondere mai mare, iar nicio țară nu poate bloca singură decizia (EUR-Lex, CER).

Încă 2,2 mld. euro din fonduri pentru dezvoltare regională depind de certificarea Comisiei că Ungaria respectă condițiile privind libertatea academică și guvernanța (Euronews, Brussels Signal).

Ce schimbă legea și ce trebuie să verifice Comisia

Reformele sunt precise, nu doar declarații politice. Legea modifică aproximativ 30 de acte normative, întărește capacitatea Autorității pentru Integritate de a interveni în achiziții publice suspecte, incriminează declarațiile false de avere și desființează fundațiile de interes public cunoscute drept KEKVA, prin care active publice au ajuns sub controlul unor consilii apropiate politic (DW). Sunt vizate exact canalele de corupție care au justificat înghețarea fondurilor.

Adoptarea unei legi și aplicarea ei sunt însă lucruri diferite. Comisia trebuie acum să decidă dacă textul legislativ este suficient sau dacă cere dovezi că noile reguli funcționează efectiv.

În 2023, Comisia a deblocat fonduri pentru Ungaria lui Viktor Orbán înainte ca reformele să fie livrate integral. Un avocat general al Curții de Justiție a UE a argumentat în februarie că executivul european și-a depășit atribuțiile și a recomandat anularea acelei deblocări anterioare (European Relations, NDFR). Dacă instanța confirmă opinia, viitoarele plăți vor avea nevoie de implementare verificată, nu doar de promisiuni legislative. Hotărârea este așteptată mai târziu în acest an.

Calendarul complică evaluarea. Presa maghiară scrie că cel mai mare bloc din fondul de redresare presupune îndeplinirea tuturor condițiilor până la finalul lunii august, cu cereri de plată depuse în septembrie (Telex). Comisia are astfel aproximativ două luni pentru a stabili dacă o autoritate anticorupție cu atribuții abia extinse poate opri licitații suspecte și dacă activele KEKVA au revenit cu adevărat în proprietate publică. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a programat pentru 14 iulie o audiere cu comisarii responsabili, pentru a cere clarificări (Euronews).

Precedentul dincolo de Budapesta

Miza depășește cazul Ungariei, pentru că va arăta cât de solid este schimbul pe care UE îl propune statelor membre: bani europeni contra reforme verificabile. Experiența recentă a Poloniei a arătat că executivul european poate trece de la blocaj general la plăți etapizate atunci când un nou guvern începe să livreze reforme (Bankier). Cazul Ungariei este mai complicat, pentru că implică trei instrumente juridice separate, nu unul singur. În paralel, contrastul cu Slovacia, unde guvernul Fico a slăbit independența procurorilor în timp ce Ungaria încearcă să o consolideze, va crește presiunea asupra Comisiei să explice de ce legislația unei țări este acceptată, iar a alteia nu (Denník N, IBA).

În timp ce se negociază următorul buget multianual al UE, fiecare guvern va urmări ce consideră Bruxelles-ul reformă reală. Dacă o lege promulgată este suficientă, modelul fonduri contra reforme rămâne în picioare, dar își pierde forța de constrângere. Dacă executivul european cere mai întâi instituții care funcționează, riscă să penalizeze un guvern care încearcă, aparent, să demonteze capturarea construită de predecesorul său. Vara aceasta, Comisia trebuie să aleagă între viteză și credibilitate; până în august nu le poate obține pe amândouă.