Ungaria: licitație de 700 MW pentru fonduri UE

Capacitatea eoliană instalată a Ungariei stă blocată din 2016 la aproximativ 330 MW, un parc atât de mic încât abia contează pe harta europeană a energiei regenerabile (Telex). Schimbarea vine sub presiunea banilor europeni. Comisia Europeană a aprobat pe 19 iunie circa 10 mld. euro pentru Ungaria, iar peste jumătate din sumă este destinată obiectivelor climatice (Euronews, Portfolio). Condiția este clară: banii nu ajung la Budapesta până când guvernul nu schimbă modul în care funcționează sistemul energetic.

Rețeaua, nu turbinele

Pe 24 iunie, ministrul energiei, István Kapitány, a anunțat o licitație pentru cel puțin 700 MW de capacitate eoliană nouă, cu un proiect de condiții care urmează să intre în consultare publică la mijlocul lunii iulie (444). O singură rundă ar dubla cu mult parcul eolian existent al Ungariei. Ținta pe termen mai lung este de până la 4 GW până în 2030, deși presa maghiară a notat că această capacitate indică producția maximă în condiții ideale, nu energie livrată constant, ca în cazul unui reactor nuclear (VG, 24.hu).

Turbinele nu folosesc prea mult fără o rețea care să le poată prelua producția. În aceeași săptămână, guvernul a alocat 479,7 mld. forinți (HUF) pentru modernizarea rețelei și 53,3 mld. forinți pentru contoare inteligente, adică dispozitive digitale care măsoară nu doar câtă energie se consumă, ci și când (Telex). Oficialii spun că rețeaua modernizată ar putea susține conectarea a peste 4.800 MW de capacități regenerabile (Budapest Times).

Problema cablurilor și a stațiilor de transformare este europeană, nu doar maghiară. Polonia direcționează peste 61 mld. zloți (PLN) dintr-un fond energetic de 67,2 mld. zloți către rețele, nu către producție nouă (GramwZielone). România a primit aproximativ 12,97 mld. euro în plăți din fondurile de redresare, dar se confruntă în continuare cu întârzieri serioase la racordarea noilor capacități la rețea (European Commission Romania).

Ce cumpără de fapt Bruxellesul

Comisia Europeană nu finanțează doar cabluri și stații. Planul revizuit al Ungariei cere schimbarea regulilor pieței de electricitate: reformarea tarifelor de rețea, adică a modului în care se împart costurile de conectare și întreținere, și introducerea prețurilor dinamice, prin care energia costă diferit în funcție de ora zilei, astfel încât consumatorii să fie stimulați să folosească electricitate când producția eoliană și solară este mai mare (Portfolio).

Totul trece prin Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), fondul post-pandemie prin care guvernele primesc bani doar după ce îndeplinesc reformele convenite cu Bruxellesul (ECA). Un capitol separat de securitate energetică, REPowerEU, direcționează aproximativ 704,5 mil. euro către dezvoltarea rețelei, parțial din veniturile obținute prin licitațiile de certificate de emisii de carbon ale UE (European Commission). Nicio plată nu pleacă însă către Budapesta până când guvernul nu îndeplinește jaloane privind anticorupția, transparența achizițiilor publice și controlul judiciar (Euronews).

Primii beneficiari sunt operatorii de rețea și dezvoltatorii eolieni, care primesc finanțare susținută de UE și capacitate de conectare garantată. Gospodăriile ar putea câștiga mai târziu, dar numai dacă contoarele inteligente, tarifele reformate și furnizorii de retail le permit efectiv să mute consumul către orele mai ieftine. Dacă acest mecanism nu funcționează, costurile modernizării rețelei apar în facturi înainte ca energia regenerabilă să aducă economii. Contribuabilii europeni finanțează granturile prin împrumutul comun al UE, iar contribuabilii maghiari suportă rambursarea componentei de împrumut.

Primul test vine în iulie

Ungaria a folosit până acum foarte puțin din alocarea RRF, mult sub media plăților la nivelul UE. Aprobarea planului nu închide acest decalaj.

Un risc de guvernanță este vizibil de la început. O parte din finanțarea pentru rețea ar putea trece prin banca de dezvoltare de stat MFB sub forma unui transfer unic de mari dimensiuni, ceea ce ar însemna că Bruxellesul aprobă o plată importantă înainte să vadă dacă proiectele individuale sunt gestionate corect (Hungarian Conservative). O asemenea structură ar putea slăbi verificările proiect cu proiect pe care Comisia Europeană spune că le cere.

Condițiile licitației eoliene, așteptate la mijlocul lunii iulie, vor fi primul test concret: cine poate participa, cum se alocă drepturile de conectare și dacă supravegherea independentă are instrumente reale. Banii europeni au împins Ungaria pe o direcție pe care politica internă nu a produs-o timp de un deceniu. Contează acum dacă regulile licitației și controlul cheltuielilor sunt construite pentru infrastructură livrată efectiv sau pentru ca fondurile să circule fără răspunderea atașată lor.