Ungaria relaxează limita termică la Paks

Dunărea a ajuns luni dimineață la 30,22 °C la 500 de metri în aval de centrala nucleară Paks din Ungaria (HVG). A fost depășit astfel pragul de 30 °C stabilit pentru a proteja peștii și nivelul de oxigen din apă. În condiții normale, Paks ar fi trebuit să reducă producția cu 640 MW.

Ministrul ungar al energiei, Kapitány István, a ales însă altă soluție: a acordat o derogare de două zile, ridicând temperatura maximă permisă a apei evacuate la 31,5 °C. Reducerea de producție planificată a coborât astfel la doar 40 MW (Portfolio, Telex). Argumentul oficial a fost securitatea rețelei, pe baza recomandării MAVIR, operatorul ungar al sistemului de transport al energiei electrice. Cazul pare local: o centrală, un fluviu, o decizie ministerială. Dar conflictul dintre apa tot mai caldă și nevoia de electricitate se repetă deja în mai multe puncte ale Europei.

De ce râurile calde scumpesc electricitatea

Centralele nucleare și marile centrale termice produc electricitate prin transformarea apei în abur. După ce aburul pune în mișcare turbinele, instalația trebuie să evacueze cantități mari de căldură rămasă. De regulă, face asta prin sisteme de răcire care folosesc apă de râu și o returnează mai caldă.

Autorizațiile de mediu limitează câtă căldură suplimentară poate prelua un râu, pentru că apa caldă reține mai puțin oxigen dizolvat și poate ucide peștii. Directiva-cadru a UE privind apa stabilește obligația generală de protecție a corpurilor de apă, iar autorizația fiecărei centrale o transformă într-un prag concret de temperatură (eur-lex).

Când un val de căldură împinge râurile peste aceste limite, centralele trebuie să reducă producția. Oferta scade exact în momentul în care cererea pentru aer condiționat crește. Pe piața angro europeană de electricitate, prețul este dat de ultima centrală, cea mai scumpă, necesară pentru acoperirea consumului. Când energia nucleară, ieftină și constantă, dispare temporar din sistem, centralele pe gaz ajung adesea să acopere diferența, iar prețul crește pentru toți cei conectați la rețea.

Franța a arătat cât de repede se poate transmite șocul. EDF a redus săptămâna trecută producția nucleară cu 4,1 GW, echivalentul a aproximativ 7 % din cererea de la prânz, după ce temperaturile râurilor au atins limitele din autorizații la reactoare precum Golfech și Nogent-sur-Seine (Reuters, Le Figaro). Exporturile franceze de electricitate au coborât de la circa 10–12 GW la aproximativ 3 GW (Le Monde). Statele vecine care se bazează pe aceste importuri au resimțit presiunea. În Belgia, prețurile angro pe intervale de 15 minute au depășit 1.000 €/MWh seara, când producția solară scădea, dar cererea pentru răcire rămânea ridicată (Euronews).

Căldura lovește și industria

Constrângerea nu se oprește la reactoare. Centralele din zona Mainz-Wiesbaden folosesc pentru răcire aproximativ 80.000 de metri cubi de apă din Rin pe oră și riscă opriri parțiale dacă râul se apropie de 28 °C. La temperaturi similare, combinatul chimic Budenheim ar putea fi nevoit să reducă operațiunile cu consum mare de energie (Tagesschau). Landul Rheinland-Pfalz a declanșat deja primul nivel de avertizare pentru încălzirea râurilor; niveluri superioare au fost atinse în 2018, 2019, 2022 și 2025 (Rhein-Ahr-Anzeiger). Fenomenul nu mai poate fi tratat ca o excepție.

Cine plătește pentru alegere

Derogarea acordată Ungariei a menținut în rețea aproximativ 600 MW de energie nucleară ieftină, limitând scumpirea pe care ar fi suportat-o consumatorii. Costul a fost transferat Dunării. Guvernul susține că monitorizarea continuă nu a indicat un pericol pentru viața acvatică (HVG, Telex), dar nu a fost publicată nicio evaluare ecologică independentă și nici date independente privind oxigenul dizolvat. Cu doar câteva zile înainte, același guvern descria reducerile inițiale de producție de la Paks drept măsuri de rutină, gestionabile. Până luni, reducerile suplimentare au devenit inacceptabile (444.hu). Schimbarea de poziție nu a fost explicată.

Franța are aceeași opțiune legală. În timpul valului de căldură din 2022, patru centrale franceze au funcționat pe baza unor derogări de mediu timp de 24 de zile cumulat (Le Monde). În 2026, EDF a redus producția și, la momentul relatării, nu ceruse o nouă derogare. Diferența nu ține de lege, ci de decizie: Franța a absorbit șocul de ofertă, Ungaria a acceptat riscul ecologic.

Pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente, limitele de temperatură ale râurilor se vor ciocni tot mai des de cererea de electricitate produsă chiar de căldură. Fiecare derogare acordată fără dovezi ecologice transparente face următoarea derogare mai ușor de justificat.