Irlanda renunță la veto-ul UN

Guvernul Irlandei depune luna aceasta un proiect de lege care elimină veto-ul Consiliului de Securitate al ONU din procedura de trimitere a trupelor irlandeze în străinătate. Defence (Amendment) Bill 2026 merge însă mai departe decât această schimbare. Pentru misiunile cu cel mult 50 de militari, reforma elimină și votul în Dáil, parlamentul irlandez, lăsând guvernul ca unic decident (RTÉ).

Proiectul desface ceea ce Irlanda numește „triple lock”: cele trei condiții necesare pentru trimiterea a peste 12 soldați peste hotare. Până acum, orice desfășurare peste acest prag avea nevoie de aprobarea guvernului, de vot parlamentar și de un mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul ministrului de Externe și al Apărării, Helen McEntee, elimină complet cerința ONU. Pentru misiunile mai mici, elimină și controlul parlamentar, concentrând autoritatea asupra desfășurărilor militare în executiv într-o măsură pe care Irlanda nu a testat-o până acum.

De ce contează veto-ul Rusiei și unde se oprește argumentul

Argumentul guvernului este simplu: Consiliul de Securitate nu a mai autorizat o nouă misiune de menținere a păcii din 2014, pentru că Rusia și China le blochează. Irlanda a putut astfel să se antreneze cu EU Battlegroups, unități multinaționale de reacție rapidă pregătite pentru situații de criză, dar nu a putut să le desfășoare efectiv. Costul practic a apărut pe 24 mai, când Consiliul de Securitate a lăsat să expire mandatul Operațiunii Irini, misiunea navală a UE din Mediterana împotriva traficului ilegal. Irlanda și-a retras imediat personalul, deși operațiunea avea sprijin european larg.

McEntee prezintă dosarul ca pe o chestiune de suveranitate: „Din cauza veto-ului altor țări, suntem blocați” (discurs în Dáil). Obstacolul este însă mai degrabă unul preventiv. Guvernul însuși admite că Rusia nu a blocat niciodată, prin veto, o desfășurare irlandeză.

Toate partidele de opoziție resping proiectul. Sinn Féin cere un referendum, susținând că ratificarea tratatelor europene de către Irlanda a venit cu garanții implicite privind neutralitatea (Sinn Féin, Irish Times). McEntee răspunde că „triple lock” este legislație ordinară, nu prevedere constituțională, și nu cere referendum pentru a fi modificată. Coaliția de guvernare Fianna Fáil–Fine Gael are o majoritate confortabilă în Dáil, dar președinta Catherine Connolly, aleasă pe o platformă pro-neutralitate, a spus că ar trimite proiectul la Curtea Supremă pentru control constituțional.

Statele neutre ale Europei merg în direcții diferite

Țările europene care mai păstrează neutralitatea nu mai urmează aceeași linie. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat în mai că „neutralitatea nu ne protejează”, pledând pentru o cooperare europeană mai strânsă în domeniul apărării. Sondajele arată tensiunea internă: 88 % dintre austrieci consideră neutralitatea parte a identității naționale, dar 81 % susțin o politică de apărare comună a UE. Neutralitatea Austriei este înscrisă în Constituție, ceea ce face orice schimbare mult mai dificilă decât ajustarea legislativă pregătită la Dublin.

Malta se află la capătul opus: este singurul stat membru al UE din afara PESCO, Cooperarea Structurată Permanentă, cadrul de apărare al blocului care reunește 26 din 27 de state. În alegerile încheiate la 31 mai, niciunul dintre marile partide nu a menționat neutralitatea. Suedia a parcurs întregul traseu, de la nealiniere la aderarea la NATO în perioada 2022–2024, iar acum legiferează pentru a permite operațiuni NATO de pe teritoriul suedez fără aprobare parlamentară.

Ce nu lămurește proiectul

Irlanda nu a anunțat angajamente de trupe pentru Capacitatea de Desfășurare Rapidă a UE, forța de 5.000 de militari operațională din mai 2025. Legea reformată cere ca misiunile să respecte „principiile Cartei ONU”, dar nu creează un mecanism prin care să se stabilească dacă o anumită operațiune europeană fără mandat ONU îndeplinește acest criteriu. Distanța dintre principiu și procedură este suficient de mare pentru a permite aproape orice justificare de desfășurare.

Alegătorii irlandezi nu împing această schimbare. Războiul din Ucraina apare la 1 % în lista priorităților lor, mult în urma locuințelor și a costului vieții. Guvernul va avea în curând autoritatea legală de a trimite trupe. Nu a spus încă unde și cu ce scop.