Bugetul Irlandei taie programele comune ale UE

Bugetul pe termen lung al UE stabilește cât poate cheltui Uniunea pentru agricultură, regiunile mai sărace, cercetare și apărare până la mijlocul anilor 2030. Irlanda a propus un plafon de până la 1.622 mld. euro pentru perioada 2028–2034, în prețurile din 2025, cu 141 mld. euro sub propunerea Comisiei Europene (documentul de negociere al Consiliului). Proiectul păstrează sumele primite de fiecare țară pentru agricultură și regiuni și aplică cele mai mari reduceri programelor gestionate împreună la nivelul UE. Guvernele care cer un buget total mai mic se opun în continuare.

Irlanda conduce negocierile dintre guverne în calitate de țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Documentul său de negociere este o bază de lucru pentru un acord și nu obligă niciun guvern. Bugetul pe termen lung stabilește plafoane anuale de cheltuieli, iar bugetele aprobate în fiecare an în limitele acestora hotărăsc ce sume sunt angajate și plătite (articolul 312 din Tratat).

Unde se fac reducerile

Irlanda susține că proiectul protejează fondurile pentru agricultură, dezvoltare regională și pescuit, așa cum au cerut cele mai multe guverne, și lasă bani pentru priorități mai noi (Președinția irlandeză). Cifrele confirmă prima parte a afirmației. Față de planul Comisiei, linia bugetară pentru cercetare, industrie și apărare scade cu 12,8 %. Linia care cuprinde plățile agricole și fondurile de coeziune, destinate reducerii decalajelor dintre regiuni, pierde doar 3,4 % (anexa Consiliului).

Această împărțire corespunde cererii formulate de șaptesprezece lideri, care au cerut protejarea agriculturii și a coeziunii (Politico). Alocarea minimă garantată pentru sprijinirea veniturilor fermierilor rămâne în mare parte intactă, la circa 261 mld. euro (anexa Consiliului). Acordul nu este încă încheiat, dar proiectul arată clar ce priorități are Irlanda.

Șase guverne au cerut o altă împărțire a banilor. În august, Germania, Țările de Jos, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia au solicitat un buget semnificativ mai mic, cu finanțarea apărării și competitivității prin mutarea banilor deja alocați (declarația comună). Cancelarul german Friedrich Merz a spus că dimensiunea propunerii Irlandei nu poate sta la baza unui acord (Tagesschau). Și ministrul danez de finanțe, Peter Hummelgaard, a criticat prioritățile: în opinia sa, agricultura și regiunile sunt cruțate, în timp ce competitivitatea și securitatea suportă costul reducerilor (Politiken).

Cine poate bloca acordul și cine doar poate convinge

Principalii negociatori ai Parlamentului European pentru buget au respins proiectul din motivul opus. Ei susțin că, după ce sunt luate în calcul inflația și rambursările de datorii, bugetul ar finanța mai puține lucruri decât cel actual (Parlamentul European). În total sunt incluse 149,296 mld. euro pentru rambursarea împrumuturilor comune contractate de UE pentru redresarea după pandemie; acești bani nu finanțează proiecte noi (anexa Consiliului). Cifra nu dovedește singură comparația Parlamentului, dar arată că suma totală din titlu supraestimează banii disponibili pentru proiecte noi.

Oricare guvern poate bloca acordul final. Parlamentul European nu îl poate modifica, dar poate refuza să-și dea acordul (articolul 312 din Tratat). Liderii discută proiectul Irlandei la summitul din 15–16 octombrie. Întâlnirea poate orienta negocierile, dar nu va lua nicio decizie (Consiliul European).

Orașele vor un cuvânt de spus, nu doar bani

Primarii capitalelor europene ridică un risc separat. Ei cer liderilor să evalueze impactul reducerilor asupra orașelor înainte de a stabili bugetul total și să implice administrațiile locale în proiectarea și gestionarea programelor UE (EUNews). Scrisoarea lor a fost trimisă înaintea proiectului Irlandei și critica planul celor șase guverne de a reduce bugetul. A semnat-o și primarul orașului Haga, deși guvernul olandez face parte din grupul celor șase.

În prezent, fiecare țară trebuie să cheltuiască cel puțin 8 % din fondul său de dezvoltare regională pentru proiecte urbane, alese cu participarea autorităților locale (regulamentul FEDR). Comisia Europeană vrea să includă aceste fonduri într-un singur plan de parteneriat pentru fiecare țară, elaborat de guvernul național. În februarie, cu luni înaintea proiectului Irlandei, serviciul de cercetare al Parlamentului European a analizat propunerile și nu a găsit nimic care să înlocuiască pragul pentru proiectele urbane (analiza EPRS). Orașele se tem că banii regionali vor rămâne în bugetul național, dar că vor dispărea atât cota garantată pentru proiectele lor, cât și rolul lor în alegerea acestora.

Primarii nu pot bloca acordul și nu au un vot prin care să-l aprobe. Influența lor depinde de eurodeputații și miniștrii naționali care vor elabora împreună legile pentru fiecare fond, așa cum au făcut și pentru regulile actuale privind fondurile regionale. Proiectul Irlandei protejează alocările naționale prin reduceri în programele comune și încă nu a convins guvernele care pot bloca acordul. Cota garantată pentru orașe va depinde de cei care redactează regulile planurilor de parteneriat, nu de acest document de negociere.