Irlanda propune reducerea bugetului UE cu €141 mld.

Irlanda a propus ca UE să cheltuiască cel mult 1.622 mld. euro în perioada 2028–2034, la prețurile din 2025. Suma este cu aproximativ 141 mld. euro, adică 8 %, sub nivelul cerut de Comisia Europeană (documentul de negociere al Consiliului, CAP Reform). Propunerea protejează fondurile pentru agricultură și regiuni, dar reduce mai mult cheltuielile pentru cercetare, securitate și programele din afara UE. Liderii urmează să o discute la summitul din 15–16 octombrie, care începe astăzi (președinția irlandeză).

Irlanda a redactat propunerea pentru că deține în prezent președinția rotativă a Consiliului, unde negociază guvernele naționale. Președinția poate pune cifrele pe masă, dar decizia le aparține guvernelor. Totalurile diferă în titlurile din presă fiindcă unele includ inflația estimată. Calculat astfel, plafonul Irlandei ajunge la aproximativ 1.826 mld. euro (Brussels Signal).

Agricultura e protejată, securitatea și cercetarea pierd

Toate domeniile majore primesc mai puțin decât în planul Comisiei Europene, dar reducerile sunt inegale. Fondurile pentru agricultură și regiunile mai sărace scad cu 3,4 %, cele pentru competitivitate și securitate cu 12,8 %, iar cheltuielile din afara granițelor UE se reduc cel mai mult (Euronews). La nivelul programelor, sprijinul pentru veniturile fermierilor rămâne la aproximativ 261 mld. euro, în timp ce Horizon Europe, fondul UE pentru cercetare, scade de la 154,882 mld. la 140 mld. euro (tabelul Consiliului).

Această repartizare se apropie de cererea formulată într-o scrisoare din 2 octombrie, semnată de 17 lideri: menținerea fondurilor pentru agricultură și a celor de coeziune, transferuri către regiunile mai sărace. Giorgia Meloni, din Italia, și Nicușor Dan, din România, au condus inițiativa (Politico). Între timp, opoziția față de reduceri s-a extins, după cum am relatat săptămâna aceasta (To Brief).

Germania formulează două cerințe greu de împăcat

Germania vrea un buget total mai mic. Pe 10 octombrie, cancelarul Friedrich Merz a spus că dimensiunea propunerii nu oferă o bază pentru un acord. Germania și alte cinci guverne cer reduceri de câteva sute de miliarde de euro (guvernul german, declarația celor șase guverne).

Merz vrea și ca securitatea și competitivitatea să primească prioritate. Irlanda a redus mai mult aceste domenii tocmai pentru a proteja agricultura. Un buget total mai mic, dar cu mai mulți bani pentru securitate, ar însemna redeschiderea discuției despre fondurile pentru agricultură și regiuni, pe care cele 17 guverne s-au organizat să le apere.

Finlanda se confruntă cu aceeași dilemă. Premierul Petteri Orpo vrea un buget mai mic, dar se opune reducerilor pentru apărare și cercetare (guvernul finlandez).

Parlamentul European cere o direcție diferită, iar acordul său este necesar pentru buget. Plafonul include deja 149,296 mld. euro pentru rambursarea împrumuturilor contractate de UE pentru redresarea post-pandemie; acești bani nu finanțează proiecte noi (documentul de negociere al Consiliului). Negociatorii principali ai Parlamentului susțin că, după rambursări și inflație, planul ar finanța mai puțin decât bugetul actual (Parlamentul European).

Fiecare capitală are drept de veto

Toate cele 27 de guverne trebuie să aprobe bugetul, iar eurodeputații îl pot respinge, dar nu îl pot rescrie. Noile surse de venit ale UE au nevoie de unanimitate și de ratificare în fiecare stat membru (articolul 312, articolul 311).

Sursele de venit determină cine plătește. Irlanda păstrează cinci taxe europene propuse, inclusiv unele pe tutun și pe importurile cu emisii mari de carbon, estimate la aproximativ 55 mld. euro pe an (președinția irlandeză). Banii colectați din aceste taxe ar reduce suma pe care trezoreriile naționale ar trebui să o verse la bugetul UE. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a spus că Parisul nu va susține niciun buget fără un pachet consistent de venituri noi (BFMTV). În august, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că reducerile sunt necesare indiferent de decizia privind veniturile (informarea guvernului german).

Propunerea rezervă, de asemenea, până la 88,869 mld. euro pentru aderarea Ucrainei și reconstrucție, în afara plafoanelor obișnuite; suma este încă marcată drept nedecisă (documentul de negociere al Consiliului). Un vot separat arată cum se pot extinde disputele legate de veto. Pe 14 octombrie, premierul slovac Robert Fico a spus că țara sa va încerca să nu participe la un nou împrumut al UE pentru Kiev și s-a opus condiționării sprijinului pentru cererile bugetare ale Slovaciei de participarea la împrumut (TASR). Împrumutul nu are încă o sumă sau o formă juridică, așa că nu există o legătură oficială cu bugetul. Fico îl folosește totuși ca pârghie de negociere.

Irlanda și António Costa, care conduce summit-urile liderilor, urmăresc un acord politic până la sfârșitul lui 2026 (președinția irlandeză). Propunerea irlandeză arată cum arată un buget mai restrâns care protejează agricultura și regiunile: securitatea și cercetarea suportă reducerile. Germania vrea un buget și mai mic, cu securitatea protejată, dar nu a spus public de unde ar trebui să vină reducerile suplimentare. La cifrele Irlandei, cele două cerințe nu pot fi îndeplinite simultan decât dacă Berlinul acceptă să reducă fondurile pentru agricultură și regiuni.