Irlanda propune tăieri de 141 mld. euro

Propunerea Irlandei pentru bugetul UE din 2028–2034 este cu 141,045 mld. euro, adică aproximativ 8 %, sub planul Comisiei Europene (documentul de negociere al Consiliului). Liderii statelor membre au discutat-o prima dată pe 15 octombrie, dar au încheiat summitul fără un acord (Euronews). Documentul a scos la iveală o ciocnire de priorități: guvernele care cer un buget mai mic vor, în același timp, mai mulți bani pentru securitate, în timp ce un grup numeros de alte guverne apără cheltuielile care ar trebui reduse pentru a finanța aceste priorități.

Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului UE, funcția de șase luni în care un stat conduce reuniunile miniștrilor naționali. Pe 10 octombrie, a distribuit o „casetă de negociere”, un document cu totaluri și alocări, folosit în negocieri și fără efect juridic prin el însuși. Irlanda propune angajamente de cheltuieli de 1.622,011 mld. euro pe șapte ani, la prețurile din 2025, față de 1.763,056 mld. euro în planul Comisiei Europene (documentul de negociere al Consiliului).

Nu a existat un vot prin care documentul să fie respins. Liderii au concluzionat că nu apropie pozițiile și i-au cerut lui António Costa, președintele Consiliului European, organismul care reunește liderii naționali, să caute „un acord în timp util” (Euronews).

Contribuitorii cer un buget mai mic, dar vor mai mulți bani pentru securitate

Pe 28 septembrie, șase dintre statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, între care Germania, Țările de Jos și Suedia, i-au cerut Irlandei reduceri de câteva sute de miliarde de euro (RTÉ). La summit, cancelarul Friedrich Merz a descris reducerea propusă de Irlanda drept un pas în direcția bună, dar insuficient pentru a satisface cererea Germaniei (Guvernul Germaniei). Ulf Kristersson, premierul Suediei, a spus că țara sa va respinge documentul, pentru că bugetul propus rămâne prea mare (Reuters).

Aceleași guverne vor însă ca Bruxelles-ul să facă mai mult pentru securitate. Rob Jetten, premierul Țărilor de Jos, le-a spus parlamentarilor că reducerile Irlandei afectează competitivitatea, inovarea și apărarea, domenii în care vrea ca UE să investească mai mult (Tweede Kamer).

Descrierea lui surprinde fidel propunerea. Irlanda a redus puțin fondurile pentru agricultură și regiunile mai sărace, dar a tăiat mai mult din banii pentru industrie, apărare și politica externă. Capitolul bugetar pentru agricultură și dezvoltare regională scade cu 3,4 %, față de 12,8 % pentru competitivitate și securitate și 17,4 % pentru acțiunea externă (documentul de negociere al Consiliului).

Parlamentul European, al cărui acord este necesar pentru bugetul final, critică propunerea din direcția opusă. Cei patru eurodeputați care conduc negocierile au spus că reducerea de 8 % ar diminua capacitatea UE de a investi în apărare și de a sprijini parteneri din afara Uniunii (Parlamentul European). Pentru statele aflate în prima linie, efectul este concret: președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, s-a opus reducerii bugetului pentru mobilitatea militară, adică fondurile pentru drumurile și căile ferate folosite la deplasarea trupelor (15min).

Apărătorii fondurilor pentru agricultură și regiuni

Italia și România au reunit 17 guverne în grupul „Friends of Cohesion”, numit după fondurile UE destinate regiunilor mai sărace (Guvernul Italiei). Aceste guverne vor ca fondurile să fie protejate atât ca valoare, cât și prin regulile care stabilesc cum pot fi cheltuite. Mai cer eliminarea rabaturilor, reducerile care micșorează contribuțiile unor state mai bogate, ceea ce le pune în conflict direct cu mai mulți dintre marii contributori.

Irlanda a păstrat suma totală prevăzută pentru fiecare țară, dar a reunit fondurile într-un singur plan național pentru fiecare stat (documentul de negociere al Consiliului). Astfel, controlul se mută spre capitalele naționale. Regiunile care au lucrat mult timp direct cu Bruxelles-ul se tem că își vor pierde influența, motiv pentru care grupul coeziunii cere păstrarea atât a sumelor, cât și a regulilor de cheltuire (Guvernul Italiei).

Fiecare capitală poate bloca acordul, iar bugetul actual are un mecanism de continuitate

Cadrul financiar multianual pe șapte ani are nevoie de unanimitatea guvernelor naționale, ceea ce înseamnă că fiecare poate bloca acordul, precum și de aprobarea Parlamentului European (EUR-Lex). Calendarul nu exercită însă multă presiune. Dacă nu se adoptă un nou cadru până la 1 ianuarie 2028, tratatul prevede continuarea plafoanelor de cheltuieli din ultimul an al celui actual (EUR-Lex).

Datele susțin o concluzie limitată: în forma actuală, proiectul Irlandei nu poate satisface simultan cererea unui buget total mai mic și pe cea a unor cheltuieli mai mari pentru securitate, deoarece reducerile care produc economiile lovesc cel mai puternic tocmai aceste cheltuieli. Pentru un acord, cineva trebuie să cedeze: marii contributori pot accepta un buget total mai mare, grupul coeziunii poate accepta reduceri mai adânci ale fondurilor pentru agricultură și regiuni sau ambele tabere pot face pași una spre cealaltă. Costa poate formula compromisul, dar nu-l poate impune guvernelor, fiecare având drept de veto. Merz, Jetten și Kristersson trebuie să-i spună ce nivel al bugetului ar accepta în schimbul banilor pentru securitate pe care spun că îi vor. „Friends of Cohesion” trebuie să răspundă dacă acceptă să fie mutate unele dintre fondurile grupului.