Italia: cresc costurile cu pensiile și dobânzile

Cheltuielile Italiei cu pensiile și dobânzile la datoria publică ar urma să crească anul viitor cu 21,54 mld. euro, înainte ca guvernul să fi adoptat vreo măsură bugetară nouă (Repubblica, Il Fatto Quotidiano). Scumpirile și împrumuturile contractate în trecut stau la baza ambelor creșteri. Restul bugetului pentru 2027, de la reduceri de taxe la sprijinul acordat familiilor, va fi construit în jurul acestor costuri.

Două facturi care cresc de la sine

Cifrele provin dintr-un plan fiscal multianual aprobat de guvern la 2 octombrie. Documentul stabilește cadrul viitoarei legi a bugetului, dar nu alocă el însuși bani (ANSA). Deocamdată, valorile se bazează pe relatări concordante din presă, nu pe un tabel ministerial verificat rând cu rând. Am scris anterior că planul prevede creșterea costurilor cu dobânzile și în anii următori (To Brief).

Dobânzile la datoria publică ar urma să crească de la 96,9 la 103,7 mld. euro (Il Fatto Quotidiano). Creșterea se transmite lent în buget. Obligațiunile cu dobândă fixă deja emise continuă să fie plătite la rata stabilită la vânzare, așa că dobânzile noi se aplică atunci când Trezoreria se împrumută din nou sau înlocuiește o obligațiune ajunsă la scadență.

La sfârșitul lui 2025, datoria Italiei mai avea, în medie, 7,9 ani până la scadență, potrivit Oficiului Parlamentar pentru Buget (UPB). Planul atribuie inflației o parte din creșterea de anul viitor, iar randamentelor mai mari ale obligațiunilor — câștigul cerut de investitori pentru a împrumuta statul — creșterile din anii următori (AGI).

Randamentele sunt influențate, în parte, de evoluțiile din întreaga zonă euro. O analiză publicată anul acesta de BCE (Banca Centrală Europeană) arată că cea mai mare parte a creșterii randamentelor obligațiunilor pe zece ani din zona euro a venit din schimbarea așteptărilor piețelor privind dobânzile viitoare ale BCE (BCE). Analiza privește întreaga zonă euro, nu doar Italia. Ea arată totuși că, atunci când așteptările privind dobânzile se schimbă pentru toate statele, guvernul care trebuie să refinanțeze o datorie mai mare plătește mai mult în euro.

Pensiile urmează o altă regulă: cresc odată cu prețurile, iar fiecare majorare intră în baza de calcul a plăților viitoare. Pentru partea pensiei de până la de patru ori pensia minimă se aplică întreaga ajustare la inflație, în timp ce pentru sumele care depășesc acest prag se acordă creșteri mai mici (Il Messaggero). Bugetul acoperă integral efectul inflației asupra pensiilor mici. Pensionarii cu venituri mai mari suportă o parte din cost, deoarece banii lor își pierd din puterea de cumpărare.

Potrivit relatărilor, Oficiul General de Contabilitate al statului estimează la peste 10 mld. euro costul ajustării pensiilor la prețuri anul viitor, pe baza unei inflații provizorii de 2,9 % (Il Messaggero). Cheltuielile totale cu pensiile ar urma să crească de la 351,8 la 366,54 mld. euro (Repubblica). Cele două cifre măsoară lucruri diferite: prima arată costul majorării pensiilor existente în funcție de prețuri, iar a doua include și schimbările numărului de pensionari, noile pensii acordate și evoluția ieșirilor la pensie. Nu a fost publicată o defalcare care să separe efectul inflației de celelalte cauze.

Împrumuturi suplimentare, cu condiții

Guvernul a cerut și dreptul de a se împrumuta cu aproximativ 14 mld. euro pe an în 2027 și 2028, peste traiectoria cheltuielilor convenită de Italia cu UE (Teleborsa, Primapagina News). Ministrul de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a descris planul drept prudent într-un context dificil (AGI). Marja suplimentară de cheltuieli se împarte egal: 0,3 % din PIB (valoarea anuală a producției economiei) pentru energie și tot atât pentru apărare (Teleborsa).

Cererea are nevoie de o majoritate absolută în ambele camere ale Parlamentului (Senatul Italiei). Votul este așteptat pe 13 octombrie, iar proiectul legii bugetului ar urma să fie depus în jurul datei de 20 octombrie (Corriere).

Partea destinată energiei vine cu condiții. Regulile Comisiei Europene includ investiții precum renovarea clădirilor și eficiența energetică, dar exclud reducerile aplicate facturilor gospodăriilor (Comisia Europeană). Chiar dacă regulile UE scot anumite cheltuieli de sub plafoane, împrumuturile suplimentare și dobânzile aferente rămân în conturile Italiei.

Împrumuturile sunt legate de cheltuieli eligibile pentru energie și apărare, așa că nu sunt destinate plății pensiilor sau dobânzilor. Asta nu înseamnă că restul bugetului e deja stabilit: guvernul poate reduce alte cheltuieli, poate majora veniturile sau poate muta bani între capitole. Cele două facturi în creștere nu reprezintă nici o prognoză a deficitului. Ele arată ce costuri apar înaintea oricărei decizii politice. Cât spațiu mai rămâne pentru reduceri de taxe și măsuri pentru familii este cifra pe care Giorgetti trebuie să o prezinte Parlamentului odată cu proiectul bugetului, în jurul datei de 20 octombrie (Corriere).