Kh-101 a expus ezitarea Poloniei la tragere

La 03:40, pe 30 iulie, operatorii radar polonezi au observat un obiect neidentificat care se deplasa spre vest prin spațiul aerian al Poloniei. Un F-16 a fost ridicat de la sol. La 03:46, obiectul dispăruse de pe ecrane (TVN24, RMF24). Căzuse deja lângă Tarnawa-Kolonia, în regiunea Lublin. Procurorii au identificat ulterior resturile drept o rachetă de croazieră Kh-101, fabricată în Rusia (Rzeczpospolita).

Nu au existat victime. Cele șase minute au devenit însă cel mai clar test de până acum pentru o problemă care traversează întregul flanc estic al NATO: sistemele aliate pot detecta amenințările care intră în spațiul aerian, dar transformarea detecției într-o decizie de tragere legală, sigură tactic și suficient de rapidă rămâne nerezolvată.

Ordinul de tragere depindea de direcția rachetei

Polonia era deja în alertă ridicată. În timpul atacului nocturn al Rusiei asupra Ucrainei, Comandamentul Operațional activase avioane de luptă, apărarea antiaeriană de la sol, radarele și aeronavele de avertizare timpurie (MON). Mai devreme în aceeași noapte, în jurul orei 03:29, un alt obiect se apropiase la cinci kilometri de frontieră, înainte să vireze spre est (Radio PiK). Sistemul urmărea deja situația. Intrarea în spațiul aerian polonez tot s-a produs.

Ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus în parlament că generalul care conduce operațiunile militare poloneze, Ireneusz Nowak, avea autoritatea să ordone doborârea, dacă traiectoria amenința zone locuite (MON). Premierul Donald Tusk a susținut aceeași linie: racheta ar fi fost distrusă dacă și-ar fi continuat zborul spre orașe (France 24). A căzut pe un teren deschis. Nu s-a tras.

Fereastra de decizie ar fi putut fi chiar mai îngustă decât sugerează cele șase minute. Potrivit viceministrului apărării Cezary Tomczyk, citat de presa poloneză, un pilot ucrainean a urmărit racheta, dar s-a întors cu aproximativ 20 de secunde înainte de frontiera poloneză. Ar fi renunțat la urmărire deoarece intrarea în spațiul aerian NATO cu armament la bord risca să declanșeze apărarea poloneză (Interia). Varșovia, NATO și Kievul nu au confirmat separat această versiune. Dacă relatarea este corectă, ultima șansă de a distruge racheta înainte să intre în Polonia a dispărut cu câteva secunde înainte de frontieră.

România a schimbat legea. Piloții au început să doboare ținte intruse.

Problema nu este doar a Poloniei. România a petrecut luni întregi adunând fragmente de drone rusești de pe câmpurile din zona frontierei, înainte ca armata să înceapă să tragă asupra țintelor intruse. Schimbarea a venit după legea din februarie 2025, care a autorizat explicit forțele armate să distrugă dronele intrate ilegal în spațiul aerian românesc (Adevărul). De atunci, avioanele F-16 românești au interceptat ținte în apropierea litoralului Mării Negre și în interiorul țării (AP, Ziarul Financiar). Chiar și așa, șeful armatei române a admis un caz în care piloții au identificat vizual o dronă Shahed, dar nu au putut să o angajeze. Armata nu a explicat ce condiții nu au fost îndeplinite (Bursa).

Țările baltice trag aceeași concluzie. Misiunea NATO Baltic Air Policing, prin care avioane aliate trimise prin rotație decolează pentru a identifica aeronave necunoscute deasupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este transformată într-o misiune completă de apărare aeriană, cu reguli de angajare mai largi, adică instrucțiunile permanente care le spun piloților când pot deschide focul (ERR, LRT). Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a spus că autorizările prealabile ar reduce nevoia de a suna capitalele înainte de decizia de tragere (ERR).

Analistul german Nico Lange a declarat pentru ZDFheute că o pătrundere de aproximativ 95 de kilometri fără interceptare a arătat limitele apărării aeriene de pe flancul estic (ZDFheute). Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris incidentul drept o consecință imprudentă a războiului Rusiei, iar alianța a activat mijloace aeriene și terestre de apărare în coordonare cu Varșovia (Al Jazeera, Deutschlandfunk). Coordonarea a venit însă după ce racheta lovise deja solul.

Ancheta internă a Poloniei va trebui să stabilească dacă regula de tragere, limitată la traiectoriile care amenință orașe, a protejat civilii sau a lăsat țara dependentă de locul în care racheta urma, în cele din urmă, să cadă. România a răspuns unei versiuni a acestei întrebări pentru drone prin schimbarea legii. Țările baltice își schimbă acum regulile. Polonia le datorează aliaților aceeași claritate pentru următoarele șase minute.