Letonia analizează €4.9m după scandalul muniției

Doi foști responsabili estonieni pentru achiziții militare conduc acum proiectul unei fabrici de muniții în Letonia, pentru care banca de dezvoltare a statului analizează acordarea unui sprijin public. Autoritățile letone au transmis mesaje liniștitoare, dar nu au făcut publice verificările pe care își bazează poziția.

Magnus-Valdemar Saar a fost director general al Centrului Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK, agenția care cumpără echipamente militare), iar Katri Raudsepp i-a fost adjunctă. Cei doi au coordonat o achiziție prin care aproape 60 mil. euro au fost plătiți în avans unui furnizor fără experiență, pentru proiectile de artilerie care nu au mai ajuns în Ucraina (Riigikontroll). Amândoi au plecat de la RKIK până la jumătatea anului 2025, iar în martie 2026 ocupau funcții de conducere la Wolfram Europa, companie care propune construirea unui complex pentru producția de focoase și explozibili lângă Jēkabpils, în estul Letoniei (LSM, TVNET).

Ce arată documentele din Estonia

Începând din august 2024, RKIK a plătit avansuri companiei Datasel, înregistrată în Italia, pentru muniție destinată Ucrainei. Curtea de Conturi a Estoniei a identificat ulterior probleme la avansuri neachitate de furnizori în valoare de 71,6 mil. euro, dintr-un total de 72,1 mil. euro (Riigikontroll, Euractiv). Datasel nu mai produsese până atunci proiectile de calibru mare.

Problema centrală este că RKIK nu poate demonstra cum a ajuns să selecteze Datasel. Dosarele agenției nu arată cine a verificat situația financiară și capacitatea de producție ale companiei și nici nu permit reconstituirea circuitului prin care a fost aprobată alegerea (ERR). Niciun proiectil utilizabil nu a ajuns în Ucraina. Primul avans, de 15 mil. euro, a provenit din Instrumentul european pentru pace, fondul extrabugetar al UE destinat ajutorului militar, iar Estonia riscă acum să fie obligată să restituie aceste sume (ERR). La 10 septembrie, autoritățile estoniene au anunțat că Parchetul European va prelua ancheta. Până acum, nimeni nu a fost pus sub acuzare.

Filtrele pe care Letonia nu le-a făcut transparente

Wolfram promite investiții de până la 200 mil. euro și aproximativ 200 de locuri de muncă (Dienas Bizness). Între această promisiune și angajarea resurselor publice se află trei instituții letone distincte, însă niciuna nu a prezentat verificările efectuate.

Latvijas valsts meži, administratorul pădurilor de stat, controlează drepturile de construire pe amplasamentul propus, dar nu a precizat dacă le-a acordat oficial sau dacă încă evaluează cererea. ALTUM, banca de dezvoltare a statului leton, analizează un sprijin public de aproximativ 4,9 mil. euro, potrivit LSM, fără să fi aprobat finanțarea. Ministerul Apărării din Letonia a declarat televiziunii publice că a discutat controversa estoniană cu Wolfram după izbucnirea scandalului și că nu a găsit motive să-și schimbe evaluarea favorabilă. Nu este clar dacă această opinie reprezintă o condiție formală pentru decizia ALTUM sau doar o susținere politică fără efect juridic.

Niciuna dintre cele trei instituții nu a comunicat dacă a contactat autoritățile estoniene, dacă a analizat activitatea lui Saar și a lui Raudsepp ori dacă a verificat cine controlează Wolfram și de unde ar urma să provină finanțarea. Nu a fost publicat niciun memorandum și niciun raport privind proveniența fondurilor.

Filiala letonă a fost înregistrată în ianuarie 2026, cu un capital social de 2.800 de euro (Dienas Bizness). Wolfram nu a indicat nicio linie de credit, nicio companie de construcții, niciun furnizor de licențe tehnologice și niciun finanțator care să susțină programul. Ministerul Apărării nu este investitor și nici cumpărător garantat (Resilience Media).

Înainte ca banii să fie angajați

Saar susține că disputa din Estonia privește activitatea sa anterioară în funcția publică și nu ar trebui să afecteze proiectul din Letonia. Numirea celor doi nu dovedește că Wolfram va repeta eșecul Datasel, iar nicio probă nu leagă lanțurile de aprovizionare sau finanțele celor două companii. Tocmai de aceea sunt necesare verificări documentate: numai acestea pot arăta dacă proiectul este solid sau dacă există riscul repetării aceluiași tipar.

Letonia poate solicita în continuare aceste dovezi înainte să aprobe sprijinul. ALTUM poate condiționa finanțarea de atingerea unor etape, de constituirea unor garanții ori de recuperarea banilor dacă obligațiile nu sunt respectate. Administratorul pădurilor poate cere dezvăluirea structurii de proprietate înainte să definitiveze drepturile asupra terenului. Toate aceste filtre pot fi încă aplicate, însă interesul instituțiilor de a pune întrebări incomode va scădea considerabil după acordarea terenului, a subvențiilor și a susținerii politice.

Europa alocă sume mari pentru refacerea capacității de producție a muniției, într-un context în care nevoia este reală. Cazul Estoniei arată însă costul renunțării la regulile elementare de achiziție în numele urgenței. Ministerul Apărării din Letonia, ALTUM și Latvijas valsts meži trebuie să ofere publicului un răspuns documentat la o întrebare directă: ce au verificat și când?