Bugetul lui Lecornu depinde de abținerea socialiștilor

Premierul Sébastien Lecornu nu are majoritate în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez. Bugetul pentru anul viitor poate trece doar dacă suficienți dintre adversarii săi renunță să voteze o moțiune de cenzură. Socialiștii și-au anunțat condiția: un buget care să ceară mai mult de la contribuabilii bogați. Patronatele fac presiuni în sens opus, iar dezbaterea în Adunare începe pe 13 octombrie (AEF).

Ce solicită guvernul

Guvernul vrea să reducă deficitul de la 5,4 % din PIB, cât estimează pentru acest an, la 5,0 % în 2027 (guvernul francez). Chiar și atunci, Franța ar rămâne mult peste plafonul de 3 % stabilit de UE (EUR-Lex).

La 1 octombrie, miniștrii au prezentat economii și măsuri fiscale noi în valoare de 43 mld. euro. Guvernul descrie pachetul drept un efort de 54 mld. euro, adăugând 11 mld. euro din măsuri adoptate anterior, care intră acum în vigoare (guvernul francez, To Brief).

Sumele prezentate de guvern sunt calculate față de cât ar costa anul viitor dacă nu s-ar schimba nimic. Cheltuielile efective nu scad cu valori apropiate de aceste sume: calculele arată banii care nu vor fi cheltuiți în comparație cu acea proiecție.

Critici din direcții opuse

Patrick Martin, președintele federației patronale Medef, estimează că măsurile vor costa companiile aproape 20 mld. euro și spune că bugetul va agrava slăbiciunea economiei franceze (Franceinfo). Medef nu a publicat metoda de calcul, așa că suma este o estimare a patronatelor, nu o valoare înscrisă în proiectul de lege.

Unele măsuri pot fi verificate. Companiile beneficiază de reduceri ale contribuțiilor sociale aferente salariilor. Includerea plăților pentru participarea la profit în calculul acestor reduceri ar costa firmele aproximativ 3,7 mld. euro, potrivit BFMTV.

Socialiștii văd problema invers: marile companii ar plăti prea puțin. Suprataxa pe profiturile marilor companii rămâne în vigoare și ar aduce aproximativ 5 mld. euro în 2027, dar guvernul spune că suma este cu circa o treime mai mică decât în anii anteriori (Ministerul Bugetului). O taxă poate aduce în continuare miliarde, chiar dacă produce mai puține venituri decât înainte. Fără calculele Medef, nu se poate ști cum a inclus patronatul această reducere în estimarea sa totală.

Pe 2 octombrie, liderii socialiști din ambele camere ale Parlamentului și lidera partidului, Johanna Rolland, i-au cerut lui Lecornu să schimbe proiectul „fără întârziere” (Le Monde). În scrisoare, ei susțin că pensionarii plătesc înaintea celor cu venituri mari, că ajutoarele pentru cei săraci sunt înghețate în timp ce averile moștenite beneficiază de reduceri fiscale și că majoritatea economiilor cade pe umerii clasei de mijloc și ai celor cu venituri mici (Libération).

Socialiștii cer o lettre rectificative, documentul prin care guvernul își rescrie oficial propriul proiect de lege, înainte de începerea dezbaterii. Ei spun și că au contribuit la adoptarea bugetului pentru 2026. Fără modificări, avertizează că Lecornu ar putea trece bugetul actual doar cu cel puțin sprijinul tacit al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, ceea ce ar fi, în opinia lor, o greșeală politică și morală înaintea alegerilor prezidențiale (Libération).

De ce abținerea e arma socialiștilor

Socialiștii pot contribui la căderea guvernului votând o moțiune de cenzură sau îl pot lăsa să supraviețuiască prin abținere. Moțiunea trece doar cu 289 de voturi, adică majoritatea absolută a celor 577 de mandate din Adunare, iar abținerile nu intră în numărătoare (Constituția Franței). Socialiștii nu trebuie să voteze bugetul. E suficient să nu voteze moțiunea alături de Adunarea Națională și restul stângii, însă rezultatul final depinde de toate celelalte grupuri.

Lecornu a promis că nu va folosi articolul 49.3, care permite adoptarea unui proiect de lege fără vot, dacă o moțiune de cenzură nu este adoptată. Înainte de prezentarea bugetului, însă, Le Figaro a relatat că articolul rămânea o soluție de rezervă.

Bruxellesul nu poate tranșa această dispută. Din 26 iulie 2024, Franța se află în procedura de deficit excesiv, prin care UE cere guvernelor să corecteze deficitele prea mari; termenul stabilit pentru corecție este 2029 (Consiliul UE). Comisia Europeană evaluează traiectoria generală a cheltuielilor, nu dacă pensionarii sau companiile suportă costul. Această alegere îi revine Parisului.

Investitorii urmăresc și ei evoluția. Diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei pe zece ani a ajuns la aproximativ 1,5 puncte procentuale pe 2 octombrie (Agefi). În aceeași săptămână, investitorii au vândut masiv obligațiuni de stat, din SUA până în Europa (Corriere della Sera), astfel că efectul bugetului nu poate fi separat de tendința generală.

Socialiștii au făcut din întrebarea „cine plătește?” condiția pentru a nu susține o moțiune de cenzură. Lecornu poate redistribui povara fără să renunțe la ținta de deficit de 5,0 % (guvernul francez), dar fiecare concesie trebuie compensată prin economii sau taxe în altă parte; altfel, deficitul va fi mai mare. Premierul trebuie să le răspundă socialiștilor înainte de începerea dezbaterii. Dacă răspunsul îl va menține în funcție depinde și de parlamentari pe care încă nu a reușit să-i convingă.