Lituania cere flexibilitate bugetară pentru apărare

Proiectul bugetar al Lituaniei prevede un deficit peste pragul UE, iar guvernul cere mai mult timp și o marjă mai largă pentru cheltuielile de apărare. Ministrul Finanțelor, Taurimas Valys, le-a cerut comisarilor europeni să prelungească după 2028 flexibilitatea actuală și să ridice plafonul de 1,5 % din PIB (produsul intern brut, valoarea a tot ceea ce produce economia într-un an), fără să indice un nou nivel sau o dată de încheiere (BNS prin TV3). Proiectul său de buget explică cererea: deficitul bugetar, diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale, acoperită prin împrumuturi, ar urma să ajungă la 3,8 % din PIB în 2027 și la 4,6 % în 2028, peste pragul UE de 3 % (Ministerul Finanțelor).

Depășirea pragului contează: Bruxellesul poate deschide o procedură formală, prin care pune presiune asupra guvernului să reducă împrumuturile.

Bugetul, între apărare și cheltuielile sociale

Proiectul, aprobat de guvern la 16 octombrie, alocă apărării 4,8 mld. euro în 2027, adică 5 % din PIB-ul estimat. Suma este puțin mai mare decât cea din acest an, dar reprezintă o parte mai mică din economie decât în 2026, când apărarea a primit 5,38 % din PIB (LRT, Ministerul Finanțelor). Cu alte cuvinte, ponderea cheltuielilor de apărare în economie scade, însă deficitul continuă să crească.

Apărarea nu este singura presiune asupra bugetului. Același proiect majorează salariile din sectorul public, pensiile și alocațiile familiale, alocând aproximativ 1,8 mld. euro în plus pentru protecție socială (Ministerul Finanțelor). La 6 octombrie, organismul independent de supraveghere bugetară al Lituaniei a avertizat că marja pentru cheltuieli de apărare acordată deja de UE era practic epuizată (Lrytas).

Ce schimbă regula UE și ce lasă neschimbat

Fiecare guvern din UE are o limită convenită pentru ritmul anual de creștere a cheltuielilor. „Clauza derogatorie națională” pentru apărare permite depășirea acestei limite, dar numai pentru cheltuieli suplimentare de apărare (Recomandarea Consiliului). Clauza dă voie să cheltuiești mai mult, dar nu oferă bani europeni.

Lituania a obținut aprobarea la 8 iulie 2025. Până în 2028, poate depăși limita de cheltuieli cu suma mai mică dintre creșterea cheltuielilor de apărare față de 2021 și 1,5 % din PIB (Recomandarea Consiliului). Până acum, 18 țări au activat clauza și niciuna nu a primit un plafon mai mare (Consiliul).

Clauza schimbă doar modul în care Bruxellesul evaluează creșterea cheltuielilor Lituaniei; nu reduce deficitul. Tancurile și cazărmele intră în continuare în calculul deficitului, iar împrumuturile pentru a le finanța sporesc datoria. Oricare ar fi plafonul derogării, un deficit care depășește pragul rămâne peste el.

Comisia a estimat efectul derogării actuale în ipoteza în care Lituania o folosește integral. Față de planul pe care l-ar fi urmat fără clauză, deficitul din 2028 ar fi cu 1,3 puncte procentuale din PIB mai mare, iar datoria, cu 2,7 puncte procentuale mai mare (Comisia Europeană). Estimarea se referă la plafonul actual al Lituaniei, nu la cel mai mare pe care îl cere Valys.

Cine suportă costul

O parte din bugetul apărării de anul viitor pregătește găzduirea unei brigăzi germane, pe lângă constituirea propriei divizii a armatei lituaniene (LRT). Vilnius poate susține că trupele străine staționate pe teritoriul său servesc securității aliaților, nu doar propriei apărări. Clauza nu împarte însă nota de plată: oferă o marjă de cheltuire, iar împrumuturile rămân în sarcina Lituaniei.

Presiunea asupra bugetului nu se oprește în 2028. FMI se așteaptă ca cheltuielile de apărare și cele legate de îmbătrânirea populației — pensii și servicii medicale pentru o populație mai vârstnică — să persiste și spune că vor fi necesare venituri mai mari sau reduceri de cheltuieli în alte domenii (FMI).

Niciun document nu arată că alte guverne susțin majorarea plafonului, iar Comisia Europeană nu a propus ridicarea lui. Comisia va emite în noiembrie avizul formal asupra proiectului de buget (Comisia Europeană).

Bugetul este încă un proiect, iar Valys nu a spus ce plafon sau ce dată de încheiere solicită. Cifrele Comisiei susțin totuși o concluzie clară: o clauză cu plafon mai mare sau prelungită i-ar oferi Lituaniei mai mult timp în raport cu regula UE privind cheltuielile, dar nu ar finanța o armată extinsă pe termen lung. Costul revine lituanienilor, prin împrumuturi suplimentare acum sau prin decizii privind taxele și cheltuielile în bugetele următoare.