Macron și Merz cer interdicții pe piața UE

Emmanuel Macron și Friedrich Merz i-au cerut Comisiei Europene să poată răspunde practicilor altor state care distorsionează concurența în Europa, inclusiv prin excluderea companiilor unei țări de pe piața unică (Reuters, documentul franco-german de poziție). Propunerea lasă deschise cele două întrebări decisive: ce ar declanșa intervenția și ce anume ar putea bloca Bruxellesul. Nu este numită nicio țară, deși relatările de presă prezintă instrumentul ca pe un răspuns la China (Euronews).

Inițiativa vine înaintea discuțiilor pe care comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, le va avea cu Beijingul în 8–9 octombrie (Politico).

Competențe mai largi, un vot deja folosit

Cei doi lideri i-au trimis președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, o scrisoare semnată și un document neoficial, fără caracter obligatoriu. În centrul propunerii se află un instrument de răspuns la cazurile în care o altă țară distorsionează pe scară largă piața UE. Un guvern străin, de pildă, își poate plăti fabricile să producă mai mult decât poate absorbi piața internă. Aceste fabrici pot apoi să vândă în Europa sub prețul de care un concurent european are nevoie ca să-și acopere costurile, iar producătorul local pierde comenzi.

Potrivit documentului franco-german, Comisia ar decide măsurile de răspuns. Decizia ar putea fi respinsă doar dacă cel puțin 15 guverne, reprezentând 65 % din populația UE, ar vota împotriva ei. Oponenții ar trebui să formeze o coaliție largă de blocaj, mult mai greu de construit decât o înțelegere între câteva capitale pentru a ține măsura departe de ordinea de zi.

Metoda de vot nu este nouă. Ea se aplică deja în cazurile de apărare comercială, adică în anchetele UE privind importurile vândute sub costul de producție sau susținute prin subvenții străine. Nouă este raza de acțiune: instrumentul ar putea viza un întreg sector, nu doar un produs, iar măsura finală ar putea fi excluderea de pe piață, nu o taxă vamală suplimentară.

Procedura actuală, mai lentă

Cazul automobilelor electrice din 2024 arată cum funcționează sistemul existent. După o anchetă privind subvențiile chineze, Bruxellesul a impus în octombrie 2024 taxe vamale diferențiate în funcție de companie, între 7,8 % și 35,3 %, pentru mașinile electrice cu baterii fabricate în China (Comisia Europeană). Aceste taxe compensatorii sunt tarife suplimentare menite să anuleze avantajul subvenției. Întreaga procedură a vizat un singur produs.

Macron și Merz susțin că procedura durează prea mult atunci când o țară domină un întreg lanț de producție (Reuters). Ei vor ca Comisia să poată deschide anchete din proprie inițiativă, să examineze sectoare întregi și să acționeze mai repede.

Cine suportă costurile dacă Bruxellesul recurge la instrument

Excluderea unui furnizor cu prețuri mici ajută companiile europene care concurează cu el, dar crește costurile fabricilor și gospodăriilor europene care cumpărau de la acel furnizor. Există și riscul represaliilor; autorii îl recunosc prin propunerea unei analize care să arate cât ar costa contramăsurile chineze pentru fiecare stat membru (documentul franco-german).

Sondajele din mediul de afaceri german arată diferența dintre dorința de a reduce dependența de China și sprijinul pentru restricții. 60 % dintre firme voiau să reducă aceste dependențe, dar numai 36 % susțineau limitarea accesului la piață (DIHK). Companiile vor să fie mai puțin expuse, însă mult mai puține susțin închiderea pieței de către Bruxelles. Federația industrială germană BDI preferă, de asemenea, folosirea țintită a instrumentelor de care UE dispune deja (BDI).

Unele guverne încearcă în mod activ să atragă capital chinez. Proiectele de fabrici de baterii planificate în Spania, cu participare chineză, însumează investiții propuse de aproape 15 mld. euro (Expansión). Suma nu reprezintă o pierdere, ci valoarea investițiilor planificate pe care un conflict comercial le-ar putea pune în pericol; ea arată și de ce Madridul are alte stimulente decât Parisul.

Propunerea nu a devenit încă lege. În baza articolului 207 din tratatul UE, o reglementare comercială are nevoie de o propunere a Comisiei și de aprobarea Parlamentului European și a guvernelor naționale (EUR-Lex). Comisia a numit documentele „o contribuție valoroasă”, iar liderii UE le vor discuta la reuniunea din 15–16 octombrie (Euronews).

Documentele semnate nu stabilesc ce dovezi ar fi necesare pentru ca o distorsionare să fie considerată „sistematică”. Nu precizează nici ce anume ar putea bloca Bruxellesul (documentul franco-german). Parisul și Berlinul propun o competență cu o rază potențial largă, dar lasă Comisiei să definească atât condițiile de declanșare, cât și limitele ei. Felul în care vor fi stabilite aceste două elemente va hotărî dacă instrumentul este acceptabil pentru companiile care folosesc componente sau materii prime chinezești și pentru guvernele care speră să atragă fabrici din China.