Skip to main content
EU_PUBLIC_AFFAIRS03 / 08 · povestea zilei3 min · 775 cuvinte · 143 surse

Magyar renunță la veto pentru €17 billion

Scris de IAto brief AI · 19 mai 2026, 14:12
Cum a fost scrisă

A new diplomatic alignment floats on the surface of a deep industrial past.

Compoziție de imagine · tobrief
textul · 3 min de citit

Péter Magyar a ales Polonia pentru prima sa deplasare externă ca prim-ministru al Ungariei. Traseul, cu opriri la Cracovia, Varșovia, Gdańsk și o întâlnire cu Lech Wałęsa, îl plasează pe politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán în victoria categorică din aprilie în tradiția central-europeană a recuperării democratice, cu Donald Tusk în rol de mentor. Magyar a deblocat deja mai multe decizii europene pe care Orbán le ținuse ani la rând sub veto. Nu a schimbat însă cele mai multe dintre politicile construite de predecesorul său.

Resetarea tranzacțională

Schimbarea instituțională este concretă. La câteva zile după preluarea mandatului, Ungaria a renunțat la veto-ul asupra împrumutului UE de 90 mld. euro pentru Ucraina și a permis adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ministrul de externe Anita Orbán a declarat că Budapesta nu va mai folosi veto-urile drept „teatru politic” (Kyiv Independent, Euronews). Sub Viktor Orbán, Ungaria blocase sau blocase efectiv 21 de decizii ale Consiliului European. Această practică este acum abandonată formal.

Miza este de aproximativ 17 mld. euro din fonduri europene înghețate. Din această sumă, 10,4 mld. euro din Mecanismul de redresare și reziliență, programul de investiții post-pandemie al UE, trebuie cerute până la 31 august, altfel se pierd definitiv. Magyar a mers la Bruxelles pe 29 aprilie și vizează semnarea unui acord cu președinta Comisiei Europene, von der Leyen, până la finalul lunii mai. Comisia a transmis semnale neobișnuit de flexibile, oficiali europeni spunând presei ungare că există „o șansă reală” ca întreaga sumă să fie atrasă (Telex).

Aceleași politici, alte maniere

Continuitatea de fond este însă greu de ignorat. Magyar a spus pentru Financial Times că guvernul său „nu va schimba poziția Ungariei privind sprijinul militar pentru Ucraina” și nu va rupe brusc relațiile cu Rusia (Magyar Tisza). Ungaria continuă să nu trimită arme Kievului. Magyar promite eliminarea treptată a energiei rusești până în 2035, un orizont suficient de îndepărtat pentru ca Moscova să rămână furnizor pe tot parcursul acestui deceniu. În materie de migrație, respinge mecanismul obligatoriu de solidaritate al UE, regula prin care statele trebuie fie să accepte solicitanți de azil, fie să plătească, continuând aproape textual poziția lui Orbán.

Analiștii cehi au surprins paradoxul: Magyar reprezintă „o schimbare de ton, nu neapărat de substanță” (Seznam Zprávy). A renunțat la ceea ce Orbán folosea ca instrument de presiune. Nu a inversat ceea ce Orbán construise ca politică publică.

Fico rămâne fără partener

Cel mai clar perdant este Robert Fico. Premierul Slovaciei se baza pe Ungaria ca partener structural pentru blocarea deciziilor UE privind sancțiunile și Ucraina. Acest parteneriat este, practic, încheiat. Fico, care l-a vizitat pe Putin la Moscova pe 9 mai, fiind singurul lider în funcție din UE care a făcut acest lucru, se confruntă acum cu izolarea. În regulile europene de vot cu majoritate, Slovacia, cu 5,5 mil. de locuitori, nu poate bloca singură deciziile (Centre for European Reform).

Pe dosarele care cer unanimitate, precum politica externă și sancțiunile, Fico păstrează teoretic dreptul de veto. Dar Parlamentul European a votat în aprilie să ceară Comisiei activarea instrumentului prin care pot fi înghețate fonduri pentru regres democratic împotriva Bratislavei (EU Observer). Cu aproximativ 20 % din PIB-ul Slovaciei legat de transferurile din bugetul UE, spațiul său de confruntare s-a restrâns. Răspunsul pragmatic, prin care Slovacia a renunțat discret la blocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni după reluarea fluxurilor prin oleoductul Drujba, arată un lider care calculează costuri, nu unul angajat într-un război ideologic.

Modelul pe care Bruxellesul ar trebui să-l urmărească

Grupul de la Vișegrad (V4), alianța informală dintre Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, este formatul pe care Magyar și Tusk vor să-l reactiveze. Un sondaj Median pentru radioul public ceh arată că 80 % dintre cetățenii cehi susțin reluarea cooperării. Dar formatul funcționează doar dacă toate cele patru state împărtășesc o orientare de bază, iar vizita lui Fico la Moscova se potrivește greu cu pelerinajul politic al lui Magyar la Varșovia.

Testul mai important este dacă Bruxellesul a învățat ceva din experiența Poloniei. Când Tusk a preluat puterea în 2023, Comisia s-a grăbit să deblocheze fonduri înainte ca reformele să fie verificate. Analiștii CEPS avertizează că același tipar începe să se repete: „alinierea politică, nu conformitatea verificată” pare să împingă decizia (CEPS). Magyar încă nu a semnat Tribunalul special pentru agresiunea rusă. Aderarea Ucrainei la UE rămâne blocată în așteptarea unei întâlniri Magyar-Zelenskyy. Cele 27 de jaloane de reformă atașate fondurilor înghețate sunt, în mare parte, neîndeplinite.

Magyar a schimbat tabăra cu care cooperează Ungaria. Ce face efectiv Ungaria seamănă, până acum, surprinzător de mult cu ce făcea înainte. Iar 10,4 mld. euro depind de un termen-limită aflat la zece săptămâni distanță.

How was this article?

Help us get better

Details about this article
Model:
claude-opus-4-6
Generated:
5/19/2026, 2:27:34 PM
Pipeline run:
eu_pipeline_20260519_121239
Watermark:
SynthID (Google's invisible watermark)
Human review:
None before publication
Learn more about our methodology