Magyar atacă blocajele constituționale ale lui Orbán

Péter Magyar vrea să demonteze sistemul constituțional pe care Viktor Orbán l-a construit în treisprezece ani. Are voturile necesare. Întrebarea mai dificilă este dacă o nouă supermajoritate poate desface mecanismele lăsate de Orbán fără să trateze Constituția ca pe un trofeu politic.

Premierul Ungariei a depus în această săptămână un pachet de amendamente constituționale care vizează trei mecanisme concepute de Orbán pentru a supraviețui unei înfrângeri electorale (24.hu, Euronews). Cu Tisza controlând 141 din cele 199 de mandate parlamentare, pachetul nu este o declarație de intenție. Poate fi adoptat.

Trei blocaje

Prima țintă sunt „legile cardinale” ale Ungariei, adică domenii de politică publică ce pot fi modificate doar cu două treimi din voturile parlamentului. Orbán a pus sub acest prag de supermajoritate o gamă neobișnuit de largă de chestiuni care, în mod normal, țin de guvernarea curentă: regulile privind pensiile, supravegherea băncii centrale, chiar și structura comisiilor parlamentare (24.hu). Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pe chestiuni constituționale, avertiza încă din 2011 că aria acestor legi era excesivă, pentru că permitea unui guvern să lege mâinile succesorilor săi în politici de rutină (Venice Commission). Propunerea lui Magyar de restrângere a acestor legi ar face ca alegerile viitoare să conteze mai mult, readucând deciziile de politică publică în zona majorității parlamentare obișnuite.

A doua țintă este Consiliul Bugetar, un organism al cărui acord este necesar înainte ca parlamentul să poată adopta bugetul național. Dacă acest consiliu refuză, iar bugetul nu este adoptat până la 31 martie, președintele poate dizolva parlamentul (Fundamental Law). Compus din persoane numite în perioada Orbán și rămase în funcții, organismul funcționează ca un comutator de blocaj neales. Eliminarea vetoului său ar înlătura încă o capcană instituțională lăsată de vechiul regim.

Al treilea element este cel mai greu de apărat ca principiu. Proiectul celui de-al 17-lea amendament propus de Magyar ar pune capăt mandatului președintelui Tamás Sulyok în ziua următoare intrării în vigoare, cu ani înainte de expirarea mandatului său, în 2029 (de.Euronews). Comitetul Helsinki din Ungaria formulează obiecția precis: înlăturarea anticipată a unui președinte în funcție poate fi justificată, dar numai dacă guvernul o leagă de criterii obiective privind statul de drept, nu de o decizie politică opacă (Hungarian Helsinki Committee).

Aici devine concretă diferența dintre reparație instituțională și revanșă politică. Restrângerea legilor cardinale redă putere majorităților obișnuite. Eliminarea vetoului Consiliului Bugetar scoate din sistem o piedică antidemocratică. Înlăturarea unui anumit președinte, fără o procedură formală, seamănă mai degrabă cu folosirea puterii constituționale pentru reglarea unui cont politic.

Polonia arată de ce contează metoda

Polonia a trecut printr-o variantă a aceleiași dileme după ce coaliția lui Donald Tusk a înlocuit PiS în 2023. Rzeczpospolita a descris modelul Orbán ca fiind construit pe inginerie constituțională, presă capturată și corupție clientelară (Rzeczpospolita). Presa austriacă de dreapta citește aceleași evenimente ca dovadă că forțele liberale folosesc limbajul statului de drept pentru a justifica epurări, cu Tusk drept precedent (Kurier).

Polonia scoate la suprafață problema metodei. Un sistem capturat poate cere demontare activă. Dar dacă noua majoritate recurge la reguli retroactive și la înlăturări personalizate, adversarii pot susține credibil că reproduce logica „câștigătorul ia totul” pe care pretinde că o combate.

Ce face Comisia mai departe

Comisia de la Veneția a trimis experți la Budapesta, dar nu a emis încă un aviz formal asupra clauzei Sulyok (Telex). Până la acel verdict, orice afirmație potrivit căreia autoritățile constituționale europene au validat sau condamnat amendamentul este prematură.

Comisia Europeană, executivul UE, are o pârghie separată și mai concretă: miliardele de euro din fonduri ungare înghețate, condiționate de îndeplinirea unor jaloane privind statul de drept (iConnectBlog). Tentația va fi să trateze orientarea politică a lui Magyar ca dovadă de reformă. Presa slovacă prezintă deja pachetul ca pe o „întoarcere a Ungariei în Europa” (ta3). Relatările germane sunt mai prudente și separă resetarea fiscală de metoda constituțională (taz).

Testul pentru Comisie este dacă poate judeca metoda independent de simpatia față de guvernul care o folosește. Reforma legilor cardinale și eliminarea vetoului Consiliului Bugetar arată ca reparații democratice. Înlăturarea lui Sulyok arată altfel. Ungaria pune acum întrebarea dacă o ordine constituțională capturată poate fi reparată fără să transmită următoarei supermajorități lecția că o constituție este doar un instrument pentru eliminarea adversarilor de azi. Cadrul de condiționalitate al Comisiei nu îi oferă o cale simplă de a separa cele două lucruri.