Acord simbolic al lui Magyar pentru €10.4bn

Péter Magyar se întâlnește pe 29 mai, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a semna un „acord politic” privind deblocarea fondurilor europene ale Ungariei. Acordul nu are forță juridică și nu eliberează bani. Magyar respinge deja cerințe centrale ale Bruxelles-ului, în timp ce termenul-limită de 31 august nu poate fi mutat.

Diferența dintre ceremonie și conformare

Oficiali ai Comisiei descriu acordul drept „în primul rând un pas simbolic”. Miza reală este reprezentată de 10,4 mld. euro din fondurile de redresare ale UE, programul de investiții creat după pandemie. Pentru a primi banii, Ungaria trebuie să îndeplinească 27 de „super-jaloane” privind independența justiției, combaterea corupției și achizițiile publice. Condițiile au fost impuse în 2022. Guvernul lui Viktor Orbán nu le-a îndeplinit.

Dincolo de aceste jaloane există peste 368 de ținte individuale de reformă (Reuters). Până acum, Budapesta a primit doar 919,6 mil. euro în avans.

Magyar și-a formulat explicit liniile roșii. Într-o scrisoare din 13 mai, a spus că guvernul său „cu siguranță nu poate să își asume” eliminarea treptată a taxelor excepționale aplicate băncilor străine și companiilor de energie. Aceste taxe lovesc puternic companiile austriece, lanțul de supermarketuri Spar plătind aproximativ 75 mil. euro pe an. Magyar se opune și reformei pensiilor, argumentând că deficitul bugetar de 6,8 % din PIB al Ungariei face imposibile schimbările structurale înainte de termenul-limită.

Comisia răspunde prin coborârea ștachetei. Oficialii au recomandat Budapestei să se concentreze pe 6,5 mld. euro sub formă de granturi și să renunțe la tranșa de împrumut de 3,9 mld. euro. După 31 august, angajamentele necheltuite devin fonduri pierdute definitiv, un termen care, potrivit propriilor orientări ale Comisiei privind închiderea programului, este „bătut în cuie”.

Un proces în desfășurare și o portiță discretă

Parlamentul European dă în judecată Comisia Europeană în cauza C-225/24 pentru eliberarea a 10,2 mld. euro către Ungaria în decembrie 2023, susținând că reformele judiciare invocate atunci au fost insuficiente (Verfassungsblog). Avocata generală Tamara Ćapeta, care le transmite judecătorilor o opinie juridică înaintea verdictului, a dat dreptate Parlamentului în februarie. A recomandat Curții de Justiție a UE să anuleze decizia Comisiei (European Papers). O hotărâre ar putea veni înainte de august și ar restrânge spațiul juridic pentru eliberarea fondurilor pe baza bunăvoinței politice, nu a reformelor verificate.

Comisiile bugetare ale Parlamentului nu au spus nimic despre acordul pregătit acum pentru semnare. Aceeași instituție care contestă în instanță precedenta deblocare de fonduri tace în privința următoarei.

Separat, Comisia analizează varianta ca banii de redresare să fie direcționați prin Exim Bank, banca de stat a Ungariei. Oficialii admit că acest canal „ar reduce semnificativ” capacitatea proprie a Comisiei de a supraveghea cheltuielile. Instituția responsabilă să se asigure că banii UE sunt cheltuiți corect ia în calcul un mecanism care îi slăbește tocmai această capacitate. Presiunea de a mișca banii înainte de august începe să cântărească mai greu decât logica instituțională care a dus la blocarea lor.

NATO: ton mai prietenos, angajamente mai subțiri

Magyar se întâlnește, în aceeași deplasare, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Schimbarea față de perioada Orbán, marcată de obstrucții, este reală: ministra de externe Anita Orbán a promis că Ungaria va înceta să își folosească dreptul de veto ca armă politică.

Tabloul operațional arată diferit. Cheltuielile de apărare ale Ungariei au scăzut de la 2,21 % la 2,07 % din PIB între 2024 și 2025, în sens invers față de tendința din Alianță. La summitul B9, reuniunea aliaților de pe flancul estic al NATO, din 13 mai, Ungaria a refuzat să cosemneze declarația care numea Rusia principala amenințare pe termen lung. A ales „abținerea constructivă”, permițând adoptarea declarației fără să o blocheze, dar refuzând să își pună numele pe formulare (declarația comună B9). Budapesta susține în continuare că nu va trimite arme Ucrainei și că nu se va alătura împrumutului comun de apărare al UE, în valoare de 90 mld. euro.

Agenda lui Rutte pentru summitul NATO din iulie, de la Ankara, se bazează pe transformarea promisiunilor în capabilități. O Ungarie cu retorică mai prietenoasă, dar cu cheltuieli în scădere, testează cât de mult este dispusă Alianța să trateze tonul drept contribuție.

Ce decide de fapt 31 august

Magyar a schimbat postura diplomatică a Ungariei mai repede decât se așteptau mulți. Conformarea și cheltuirea fondurilor nu au avansat în același ritm. Termenul-limită din august va arăta dacă mecanismul de condiționalitate al UE poate să distingă între schimbarea liderului și schimbarea politicii.