Magyar cedează veto-ul pentru 16,4 miliarde euro

Péter Magyar a ajuns la Berlin pe 2 iunie cu o pârghie pe care niciun alt lider european nu o deține acum în aceeași formă: veto-ul Ungariei asupra aderării Ucrainei la UE, moștenit de la Viktor Orbán și gata să fie folosit politic. Cancelarul german Friedrich Merz l-a primit cu onoruri militare și l-a numit pe noul premier ungar „un mare semn de speranță pentru vremurile noastre” (ZDF). Magyar transformă puterea de blocaj construită de Orbán în capital diplomatic, iar Bruxellesul acoperă costul de intrare.

Secvența care n-a fost o înțelegere

Magyar insistă că nu a existat niciun târg. „Nu a existat absolut nicio legătură între deblocarea fondurilor și deschiderea primului capitol al negocierilor cu Ucraina”, a spus pentru Euronews, pe 29 mai. Cronologia arată însă o succesiune greu de ignorat. Pe 18 mai, ministrul de externe al Ungariei a anunțat discuții la nivel de experți cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia (444.hu). Pe 29 mai, Comisia Europeană a deblocat 16,4 mld. euro pentru Ungaria, bani înghețați în perioada Orbán din cauza încălcărilor statului de drept. Până pe 2 iunie, surse diplomatice confirmau că Ungaria nu va bloca primul grup de negocieri pentru aderarea Ucrainei, pas pe care Orbán îl împiedicase timp de peste doi ani (Eurointegration).

Schimbul îi aduce lui Magyar banii, oferă Kievului o cale de avans și dă Bruxellesului dovada că extinderea nu este blocată definitiv. Condiția pusă de Magyar, garanții juridice obligatorii pentru educația în limba maghiară din Transcarpatia, îi oferă acoperire internă în fața acuzațiilor Fidesz că ar fi cedat pe migrație și pe reformele anticorupție. Un sondaj ECFR arată că 73 % dintre unguri se așteaptă ca Magyar să readucă acasă fondurile europene înghețate (Népszava). Livrarea acestor bani este primul răspuns la acea așteptare.

Fico fără partener

Cel mai expus de schimbarea lui Magyar este la Bratislava. Premierul slovac Robert Fico și Orbán funcționau în UE ca o pereche de blocaj, coordonând amenințările cu veto pe sancțiunile legate de Ucraina, politica energetică și negocierile de aderare. Parteneriatul s-a dizolvat după ce Orbán a pierdut alegerile din aprilie. Analiștii slovaci descriu guvernul Fico ca operând pe baza unor „presupuneri eșuate” despre un Bruxelles care ar conspira împotriva Slovaciei, când problema reală este izolarea autoimpusă (Aktuality.sk).

Fico își păstrează veto-ul. Aderarea la UE cere unanimitate, adică acordul tuturor celor 27 de state membre, la fiecare etapă formală. Dar folosirea lui de unul singur vine cu costuri pe care Orbán nu le-a avut. Propriul ministru de externe al Slovaciei a admis că Budapesta, nu Bratislava, era blocantul real al negocierilor de aderare (STVR). Fico nu a amenințat formal cu un veto solitar, deși condiționează cooperarea mai largă cu Ucraina de reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba.

Magyar redesenează și harta regională în jurul lui Fico. A invitat România, Croația, Slovenia și Austria să intre într-un format extins al Grupului de la Vișegrad, gruparea central-europeană care include tradițional Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu un summit programat pentru 23 iunie (Digi24). Dacă proiectul se concretizează, Fico riscă să se trezească într-un club regional reconstruit în jurul lui, nu împreună cu el.

Testul din iunie

Conferința interguvernamentală de la Luxemburg, din 15–16 iunie, este momentul în care poziționarea lui Magyar va fi testată. Ambasadorii UE trebuie mai întâi să ajungă la o poziție comună în COREPER, comitetul în care statele membre negociază înainte ca miniștrii să voteze, apoi Consiliul Afaceri Generale o adoptă formal (Carnegie Endowment). Obiectivul este deschiderea Clusterului 1, care acoperă statul de drept, reforma justiției și drepturile fundamentale, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.

La 2 iunie, poziția Budapestei rămânea formal deschisă. Magyar le-a spus jurnaliștilor că este „foarte optimist” privind încheierea discuțiilor despre drepturile minorității „în această săptămână” și a semnalat că este gata să se întâlnească cu Zelenski (n-tv, Euronews). Dar același sondaj ECFR arată că 54 % dintre unguri se opun în continuare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina. Magyar pare să fi deblocat dosarul la nivelul UE; propriul electorat nu l-a urmat încă.